Artmark vă invită la o sesiune de licitaţii deosebit de atrăgătoare

Casa de Licitaţii Artmark vă aşteaptă, joi 24 mai, la două licitaţii.

La ora 19:30, începe la Palatul Cesianu-Racoviță, Licitaţia unei colecţii romantice.

Romantismul a readus în pictură pitorescul și sublimul din natură, libertatea imaginaţiei şi a sentimentelor, căutarea exoticului, a paradisurilor artificiale, spiritul sălbatic, dezlănţuit. Cu acelaşi fior sunt realizate şi lucrările semnate de artişti români precum: Nicolae Vermont, Emilian Lăzărescu, Mişu Teişanu, George Catargi, Ignat Bednarik şi Aurel Bordenache.

Vă semnalăm câteva dintre piesele propuse.

Luceafărul, Mihai Eminescu, ilustrat în 22 de cromolitografii între 1921 şi 1923 de Mişu Teişanu (1884, Brăila – 1944, Bucureşti). Valoare estimativă: 600 – 900 de euro.

Metamorfozele „Luceafărului” ilustrate de Mișu Teișanu se remarcă printr-o simfonie de nuanțe unde ocrul palid, cărămiziul, albăstruiul sau negrul folosit și elementele suave de Art-Nouveau aștern pe filele acestui album povestea celui mai îndrăgit poem, redată prin ochii unui artist inspirat de reveria și de noaptea eminesciană.

Realizată între anii 1921 și 1923 și trasă chiar pe presele litografice ale atelierelor, mapa cu ilustrații este catalogată drept ediție de lux, având un impact puternic la expunerea lor în cadrul grupării Arta Română.

Asfințit, semnat de acelaşi pictor, provenit din colecția Prințului Ghyka este un pastel pe carton, estimat la 600 – 900 de euro.

Delicat şi sugestiv, pastelul Intimitate al lui Mişu Teişanu este evaluat la 500 – 800 de euro.

Pictura Eleganță de Emilian Lăzărescu (1878 – 1934, Bucureşti) este estimată la 1.500 – 2.500 de euro

Reprezentările „de genre” ale lui Emilian Lăzărescu emană un romantism pictural, iar personajele par desprinse parcă dintr-o anecdotă intimă ale chic-ului parizian.

Femeia este înzestrată cu delicatețe și cu un charm nativ încântator. Atenția pentru un aspect cât mai rafinat, tipic perioadei Belle Époque este perfect reliefată în picturile realizate în acele vremuri în care se trăia frumos.

Tot de sub penelul său a ieşit şi tabloul Cochetărie, estimat la 2.000 – 3.500 de euro.

După terminarea studiilor la Școala de Arte Frumoase din țară, în 1904 se decide să meargă la Paris cu o bursă pentru a cerceta și aprofunda pictura. Ca urmare a asimilării rapide a spiritului parizian, operele create în această perioadă sunt semnate în manieră franceză, datorită atribuirii de nuanță pe care i-o oferă numelui său, devenind astfel, Emilien Lazaresco.

La Paris aprofundează tehnicile artei ca liber audient în atelierele artiștilor Antoine Auguste Ernest Hébert, Léon Bonnat și Luc-Oliver Merson, cel din urmă opinând într-o scrisoare faptul că la acea vreme pictorul nota progrese reale în studiul pe care îl desfășura.

Spiritul romantic pe care i l-a insuflat Parisul se regăsește nuanțat în operele sale, în 1908 începând să aibă primele expuneri în cadrul Salonului Societătii Artiștilor Francezi și a Salonului de Toamnă.

Operele realizate în diferite tehnici, ulei, acuarelă, pastel, creion sau cărbune surprind scene ale vieții citadine, peisaje cu grădinile de pe falezele Senei, scene ale nopților de cabaret, anecdote intime sau sentimente.

Peintre de genre a fost punctul său forte în care a excelat ca artist al secolului XX, dar și spiritul național a reprezentat pentru artist izvor de inspirație în procesul de creație, reușind să transpună în compozițiile sale istorice eroismul soldatului român.

Atacul de la Smârdan, pictat în 1903, de acelaşi artist, a fost reprodusă în „Buletinul Muzeului Militar Național”, nr. 5-6, anul III, 1939-1940. Este foarte probabil ca opera să fi fost realizată la sfârșitul studiilor la Școala de Belle Arte, drept lucrare de diplomă sau poate pentru unul dintre concursurile de sfârșit de an.

Emilian Lazarescu, Atacul de la Smârdan

Valoare estimativă: 5.000 – 8.000 de euro

Regruparea (1.000 – 1.800 de euro) aminteşte de anii petrecuți în Paris (1905 – 1913) și de cercurile pe care le-a frecventat, care i-au înlesnit lui Lăzărescu dezvoltarea unui gust estetic racordat la imaginarul coordonat de romantism și simbolism. Fie că pictează peisaje pariziene sau bucureștene încărcate de o anumită stare de incertitudine și melancolie, fie că pictează femei misterioase sau compoziții istorice, Lăzărescu rămâne constant în modalitatea francă de a transmite emoția picturală.

Aurel Bordenache (1902, Huşi – 1987, Bucureşti) semnează pastelul Pe gânduri din 1928.

Artistul a studiat la Școala de Arte Frumoase din București, la Liège, în Belgia, urmând ca la 17 februarie 1920 să fie admis la École nationale supérieure des beaux-arts din Paris. Aici profesor i-a fost pictorul François Flameng, recunoscut pentru ilustrarea primelor bancnote ale Franței, cu care a studiat timp de doi ani, urmând în același timp și cursurile Academiei Ranson.

În țară a expus în cadrul Saloanelor Oficiale de Desen și Grafică, între anii 1930 și 1933 cu tematici diferite, de la studii, la peisaje sau portrete. Cu toate că nu a expus niciodată la Paris, Statul francez i-a cumpărat un Autoportret, care se află în prezent la Musée National d’Art Contemporain.

Valoare estimativă: 500 – 800 de euro.

Nud, pictat în 1931 de George Catargi (1894, Reni, Basarabia – 1963, Gherla) este evaluat la 5.000 – 8.000 de euro.

George Catargi s-a născut în anul 1884 la Reni, Basarabia și și-a făcut studiile de Arte Frumoase la Odessa și la Sankt Petersburg lucrând în atelierul profesorului Ivan Pokhitonov.

În România ajunge în anul 1921 și continuă studiul artelor la București, după care merge la Paris unde participă ca audient în cadrul atelierelor libere, perioadă în care descoperă și se specializează în pictura miniaturală pentru care demonstrează o adevărată măiestrie și care devine arta în care va excela. Pe lângă miniatură, Catargi abordează și alte tematici precum, peisaje, portrete sau compoziții în stil neo-clasic ori alegorice.

În țară a participat cu numeroase expoziții personale dar și colective, între anii 1928-1954, alături de pictori precum Petre Iorgulescu-Yor în cadrul Salonului Oficial, la Sala Universul alături de Eugenia Brateș și Mara Marinescu, la Sala Mozart, la Casa Artei sau la Expozițiile anuale de stat, bine primite de critica vremii.

A mai expus și în Franța, la Paris, la Salon de la Société des artistes français, în anul 1933, picturi miniaturale, fiind menționat într-una din cronicile vremii, lucru ce i-a adus un loc de seamă în rândul celor mai apreciați artiști.

Dintre celelalte opera din licitaţie reţin în mod special atenţia Crizanteme (1.200 – 1.800 de euro), Zi de vară (800 – 1.200 de euro), Lectură (800 – 1.500 de euro), lucrare provenind din Colecţia Prințului Ghyka.

Dintre cele câteva lucrări de Ignat Bednarik (1882, Orşova – 1963, Bucureşti) să semnalăm acuarelele În iatac şi În grădina Ghetsimani (1921), ambele evaluate la 400 – 600 de euro.

Şi nu în ultimul rând, merită atenţie o selecţie de desene şi gravuri de Nicolae Vermont, ca Visare, Zbor, Muzică, Eleganță, estimată la 100-150 de euro, sau Confidențe (200 – 300 de euro)

 

Tot joi, la 20:30, urmează Licitaţia de design postbelic şi contemporan.

Acoperind o paletă vastă – de la contemporaneitate la clasicitate și historism, de la Art Nouveau şi Art Deco la Mid-century Modern, Licitația incluzând şi o colecție de scaune din toate timpurile, răspunde pasiunii colecționarilor de a-şi modela spaţiul personal într-un stil elegant și reprezentativ.

Vă prezentăm o sugestivă selecţie de piese, create de nume celebre ale designului postbelic şi contemporan. creatorilor lor, dar şi pentru cel al comanditarilor.

O Pereche de scaune model 66 ale celebrului desginer finlandez Alvar Aalto (1898, Kuortane – 1976, Helsinki), din lemn de fag poate fi achiziţionată începând de la 500 – 700 de euro.

Scaune Alvar Aalto

Cu un format inedit, o Comodă în formă de piramidă, de la 1980, lucrată într-un Atelier german din lemn de cireş, pleacă de la 400 – 600 de euro.

Inspirată o Masă pliabilă pentru cafea, realizată pentru France & Daverkosen, în 1957 de Peter Hvidt&Orla Molgaard-Nielsen este estimată la 2.000 – 2.500 de euro.

Rămânând în nordul continentului, din Danemarca, este prezentată o Lampă de podea Louis Poulsen PH 4.5/3.5, de la 1970, din metal (400 – 500 de euro)

I se alătură o Masă rotundă, realizată pentru Ariberto Colombo, în jur de 1950 de către Ico Parisi (1916, Palermo, Italia – 1996, Como, Italia) din lemn de trandafir, sticlă şi alamă (1.500 – 2.500 de euro).

Designerul francez Philippe Starck (n. 1949, Paris) semnează o garnitură formată din Masă și o pereche de scaune Louis 20, pentru Vitra, din anii ’90. Lucrată în polypropyle expandat şi aluminiu, este estimată la 400 – 600 de euro.

Din ţara noastră să amintim două nume de rezonanţă.

Irina Neacşu este creatoarea unui Scaun tapițat cu covor din Țara Bârsei (600 – 800 de euro), şi a unui Scaun tapițat cu covor maramureșan (600 – 800 de euro)

Dintre mai multe piese de Daniela Făiniş, reţinem Floare de cireș din porțelan de Limoges modelat manual, glazurat cu glazură transparentă (1.000 – 1.500 de euro)

O elegantă Credenza La Permanente Mobili Cantù, din anii 1960, lucrată în lemn de cireș este evaluată la 900 – 1.200 de euro, iar o Garnitură de salon Space Age, din aceeaşi perioadă, realizată într-un atelier italian din metal cromat şi material textile, porneşte în licitaţie de la 2.000 – 3.000 de euro.

Nu putem omite un Secretaire danez Mid-century modern, din lemn de tec, cca. 1960 (450-650 de euro), dar, mai ales, o elegantă Masă de salon, din 1940, creată de Paolo Buffa (1903 – 1970, Milano) din lemn de fag şi sticlă de Murano (800 – 1.000 de euro)

Din Atelierul Vianne, din Franța, vine Bambus, o vază de sticlă turnată, atacată cu acid, pictată cu email (200 – 300 de euro).

Vas din sticla Vianne

Un Fotoliu-colțar, de inspirație Renaștere italiană, lucrat într-un Atelier European, din lemn de nuc (500 – 700 de euro), dar mai ales o Garnitură de salon în stil Neo-Renaștere, formată din canapea, o pereche de fotolii și masă (1.500 – 2.000 de euro), împart zona pieselor spectaculoase c u un Jilț Historist, cu piele pictată și parțial aurită, de la sfârșitul secolului al XIX-lea (800 – 1.000 de euro).

Jilt Historist, sf. secolului XIX

În sfârşit, un Excepțional scaun venețian, pentru pian, din lemn de nuc, a doua jumătate a secolului al XIX-lea (600 – 800 de euro) îşi dispută admiraţia privitorului cu o Pereche de fotolii în stil Napoleon III, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (300 – 500 de euro).

Scaun veneţian pentru pian

 

Fotolii Napoleon III
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 5
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.