A plecat astăzi dintre noi unul dintre artiştii respectaţi de confraţi, al cărui nume poate fi înscris în istoria sculpturii româneşti: Sava Stoianov.
Născut la Timişoara, în 1951, sculptorul Sava Stoianov a urmat cursurile Institutului de Arte Plastice “N. Grigorescu” din Bucureşti, secţia sculptură, iar în 1979 a devenit membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România.
A făcut parte dintre acei artişti apreciaţi şi respectaţi în sânul breslei, dar despre care s-a scris mai puţin, iar publicul larg i-a văzut rareori lucrările.
S-a scris mai puţin nu pentru că opera lui nu merita mai mult, ci pentru că artistul, pasionat de sculptura monumentală, nu şi-a deschis decât două expoziţii personale de-a lungul vieţii: în 1987, la Galeria Simeza, şi în 1995 la Centrul Cultural Maghiar din Bucureşti.
Triptic ortodox de la Muzeul ASTRA
Din 1976 a participat însă cu desene şi sculptură la expoziţii municipale, republicane, bienale, trienale, la expoziţii de grup în România şi în străinătate.
A conceput câteva proiecte de monumente (1990 – Biblia –Timişoara; 1992 – Andrei Şaguna – Sf. Gheorghe; 1993 – Monumentul Unirii – Alba Iulia: 1994 – Monumentul Marinei Române – Constanţa), reuşind să obţină două comenzi şi să realizeze sculptura Lucian Blaga de la Muzeul Literaturii Române (1980) şi Pantelimon Halipa, la Alba Iulia (1993).
Iubea taberele de creaţie, cu atmosfera lor efervescentă, cu deplina liberate de creaţie acordată artistului. Lucrările lui, în piatră, lemn, marmură, bronz, pot fi remarcate, alături de ale altor sculptori la Gura Văii, Călăraşi, Arcuş, Căsoaia Hobita, Timişoara, Poiana Mărului, Oarba de Mureş… Da mai ales în complexurile de la Măgura Buzăului, unde a lucrat în 1977 şi unde s-a întors în 2012, ca invitat de onoare, în proiectul Măgura, pietre însufleţite, iniţiat de Asociaţia Pro Eurocult la ideea scriitorului Constantin Stan, şi el dispărut dintre noi. Acolo tronează una dintre cele mai emblematice lucrări de la Măgura: Ceasul solar, creat în anul 1977, exemplu de echilibru constructiv şi de dialog cu mediul înconjurător.
A doua tabără care l-a avut de mai multe ori oaspete a fost cea de la Gărâna, a cărei soartă a făcut destulă vâlvă.
Numele îi apare şi pe un monument impresionant din Muzeul ASTRA din Sibiu, Triptic ortodox, dublă mărturie de credinţă: estetică, în cele trei figuri aproape abstracte, şi spirituală.
Valul creat pentru simpozionul de la Timişoara
În afara ţării, lucrările lui Sava Stoianov au fost expuse în Iugoslavia, Germania, Rusia, Bulgaria, Cehoslovacia, Italia, Grecia, Austria.
Personalitate foarte puternică, artist de o mare forţă şi expresivitate, Sava Stoianov, a fost recompensat de mai multe ori.
În 1977, primea Premiul oraşului Bucureşti Dimitrie Paciurea.
În 1982, Marele premiu pentru sculptură la Simpozionul Internaţional de la Triavna-Bulgaria. În 1993, Premiul Uniunii Artiştilor Plastici pentru arta ambientală îi încorona opera le Muzeul Civilizaţiei de la Sibiu.
Premiul Uniunii Artiştilor Plastici pentru sculptură i-a revenit în 1995.
Lucrările realizate de el se află în colecţii publice şi particulare din România, Italia, Spania, Iugoslavia, Azerbaidjan, Franţa, Marea Britanie, Bulgaria, Germania, SUA, Cehoslovacia, Columbia, Ecuador, Elveţia, Israel.
Dumnezeu să-l odihnească!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.