Banca Mondială face lucrări de cadastru în România cu 30% din prețul oferit

În România, de regulă, prețul unei lucrări crește și cu 100%  față de prețul ajudecat la licitație. Există însă și excepții. Lucrările pentru introducerea cadastrului general făcute de Banca Mondială care au fost adjudecate de firme cu 30% din prețul oferit de beneficiar.

Pentru cetățenii din 19 localități, ANCPI realizează cadastrul general pe banii Băncii Mondiale. Este vorba despre localitățile Ighiu (Alba Iulia), Borod (Bihor), Orțișoara (Timiș), Crizbav, Șinca (Brașov), Saschiz (Mureș), Moara (Suceava), Mischii (Dolj), Valea Mărului (Galați), Iancu Jianu, Valea Mare (Olt), Saelele, Mârzănești (Teleorman), Albota, Ungheni (Argeș), Nana, Roseți (Călărași), Corbii Mari, Vulcana Băi (Dâmbovița). ” Față de prețul inițial licitațiile s-au adjudecat la 30% din valoare. Cred că este singurul domeniu în care firmele au cerut mai puțin decât a vrut să dea beneficiarul lucrării. Totul datorită concurenței și sistemului de licitație al Băncii Mondiale. Pentru că Banca Mondială a avut ultimul cuvânt de spus”  ne-a declarat prof.dr.ing. Cornel Păunescu, vicepreședintele Ordinului Geodezilor din România (OGR).

“ În România cadastru general s-a făcut cu sprijinul Băncii Mondiale. Am avut lucrări care au fost adjudicate și la 30% din prețul inițial dar și la 15%. Banca Mondială a oferit undeva la 90 de dolari pe tarla, iar unele lucrări au fost adjudecate cu 15-20 de dolari”, spune Mihai Busuioc, director adjunct în cadrul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Prof.dr.ing. Cornel Păunescu, vicepreședintele Ordinului Geodezilor din România (OGR), spune că pentru multe firme afacerea nu a fost una rentabilă.”Noi ca firmă, la final când am tras linie, am constatat că am sponsorizat din alte lucrări cadastrul făcut cu Banca Mondială. Dar a lucra pentru Banca Mondială reprezintă un certificat de seriozitate pentru o companie românească” zice Păunescu.

Și mijloacele de comunicare alese de Banca Mondială pentru a-și promova proiectele în mediul rural au fost puțin ciudate. ” Informarea cetățenilor s-a făcut prin pliante, puncte de informare fixe și mobile respectiv preoți. Prin punct de informare fix se înțelege deschiderea unui birou în cadrul primăriei unde o persoană va răspunde la întrebările cetățenilor. Prin punct de informare mobil se înțelege patrularea unei mașini prin localitate, mașină prevăzută cu o portavoce care va face cunoscut cetățenilor proiectul ce se derulează în localitate. De asemenea s-a apelat și la preoți pentru comunicarea cu cetățenii. Aceștia trebuiau să anunțe la slujba de duminică că în lucrările de cadastrul nu și-a băgat dracul coada”, mai spune prof.dr.ing.Cornel Păunescu, vicepreședintele Ordinului Geodezilor din România (OGR).