Proiectul de lege ce susține conversia creditelor din franci elvețieni în lei, la curs istoric, aflat în prezent în dezbatere la comisiile din Parlament, a fost, ca și darea în plată, foarte criticat de reprezentanții băncilor.
La modul general. Însă, există cazuri particulare care sunt foarte interesate de proiectul liberalului Cătălin Zamfir și al avocatului Gheroghe Piperea pe motiv că au credite în franci elvețieni.
Unul dintre aceștia este vicepreședintele Raiffeisen Bank, Cristian Sporiș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor în 2012. În declarația sa de avere apare la capitolul “Datorii” un credit de 500.000 de franci elevețieni luat de la Raiffeisen Bank în 2007 și cu scadența în 2032.
Sporiș este responsabil azi de divizia de Corporate din Raiffaisen Bank, instituția bancară austriacă ce a notificat Ministerul Finanțelor că se va adresa Curții de Arbitraj a Băncii Mondiale întrucât legea dării în plată, promovată de același duo Zamfir-Piperea, încalcă tratatul bilateral Austria-România privind siguranța protecției investițiilor străine.
Situația ciudată în care se află Sporiș a fost comentată de către avocatul Gheorghe Piperea: “Am pus cap la cap nişte declaraţii de ieri şi de azi ale reprezentanţilor banksterilor şi o declaraţie oficială de avere şi interese a unui fost secretar de stat la Finanţe, actualmente vice-preşedinte la o banca opozantă la legea DIP (darea în plată, n.r.). A ieşit o minunăţie de concluzie. Dl Preda de la CPRB (Cristian Preda, director executiv la Consiliul Patronatelor Bancare din Romania, n.r.) a spus, în Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, că nu are cum să fie adevărată afirmaţia noastră că creditele în CHF au fost produse înşelătoare, din moment ce „zeci şi sute” de angajaţi ai băncilor au luat credite în CHF.
Dl Rădulescu de la Stabilitate (Eugen Rădulescu, directorul Direcției Stabilitate Financiară din BNR, n.r.) a spus, în Comisia juridică: sunt peste 300 de credite în CHF în valoare de peste 400 de mii de CHF, multe dintre ele fiind accesate de salariaţi şi chiar de directori de bănci. A spus asta pentru a argumenta nouă găselniţă a BNR – un prag faţă de care să fie inaplicabilă legea conversiei la curs istoric.
Aflu acum o oră dintr-o declaraţie de avere a unui vice-preşedinte de bancă fină şi nobilă din top 5, fost secretar de stat la Finanţe, că are un credit de 500 de mii de CHF cu scadenţă în 2032. Salariul de şef de banca din top 5 e mirobolant (nu vi-l spun, că vă stric săptămâna), deci nu se pune problema unui default, dar nu ar fi rea o îngheţare a cursului şi o restituire a plăţilor nedatorate, nu-i aşa?
Concluzia: salariaţii, directorii şi şefii de bănci care ne diabolizează în presă (pe mine şi pe debitorii în CHF, dar şi pe DIP-eri) se roagă, în acest timp, că amendamentul la OUG 50/2010, scris de mine şi susţinut de dl. deputat Zamfir şi mai nou chiar şi de dl. Dragnea de la PSD, să se adopte cât mai repede! Nu-i aşa că e o lume minunată?”, a scris Piperea pe pagina sa de Facebook.
Actul normative, care urmărește completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 50/2010 privind contractele pentru consumatori, prevede că rambursarea totală sau parţială anticipată a creditelor poate fi efectuată şi în lei, la cursul de schimb mediu lunar, stabilit de BNR, din luna în care a fost încheiat contractul de împrumut.
Iniţiativa a fost adoptată de Senat în vara anului 2014, dar a primit aviz negativ de la Guvern. În prezent, se află în dezbatere la comisiile de specialitate ale Parlamentului. În Parlament mai sunt şi alte proiecte legislative care prevăd conversia împrumuturilor din CHF în lei sau în valută, cea mai mediatizată, în ultimul an, fiind cea iniţiată de deputatul PSD Ana Birchall.
Propunerea acesteia susţine conversia creditelor luate în CHF la o valoare determinată ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei.
Ca și în cazul dării în plată, reprezentanții sistemului bancar au reacționat virulent, opunându-se cu tărie proiectului lui Zamfir, la care au aderat alți 17 parlamentari. “Conversia duce la o pierdere imediată pentru sistem prin diferenţă de curs. (…) Noi nu putem veni cu o cifră (cu privire la impact -n.r.). Fiecare dintre noi îşi calculează o cifră pentru banca pe care o conduce, luând în calcul cele mai defavorabile scenarii pe care le putem avea, şi la franci şi la euro, şi cu un curs (istoric, n.r.), şi cu discount, cu tot ceea ce ar putea să fie în situaţia cea mai defavorabilă. Şi de multe ori ne uităm şi ne dăm seama că genul acesta de impact poate să fie la un nivel pe care să nu îl mai putem repara”, a declarat marţi preşedintele Asociației Române a Băncilor (ARB), Sergiu Oprescu.
Florin Dănescu, președintele executiv al ARB, a spus că iniţiatorii legii privind conversia creditelor ar trebui să prezinte acest studiu de impact. Pe de altă parte, el consideră că acesta va fi mai mare decât în cazul reglementărilor anterioare, inclusiv legea privind darea în plată. În opinia acestuia, conversia creditelor în valută la curs istoric va avea efectul unui tsunami, comparativ cu efectul unui val de trei metri pe care l-a generat darea în plată.
„Darea în plata încă nu şi-a epuizat efectele. Aceste efecte există, ele sunt într-o dinamică continuă şi nu putem contura efectul definitiv. Dacă darea în plata am compara-o cu un val de trei metri înălţime, conversia creditelor reprezintă un tsunami”, a afirmat Dănescu.
Directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), Eugen Rădulescu, a declarat recent că impactul conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric va fi de 2,4 miliarde de lei.
“În cazul în care s-ar realiza această conversie la cursul istoric costurile pe care vor trebui să le suporte băncile din diferenţa de curs valutar este de 2,4 miliarde de lei. Aceasta se va transpune într-o scădere medie de 1,8 puncte a solvabilităţii sistemului bancar, ceea ce încă pare să fie suportabilă.
Atâta doar că avem două bănci care vor ajunge cu indicatorul de solvabilitate sub nivelul care le permite continuarea funcţionării, iar alte patru bănci cu indicatorii de solvabilitate sub nivelul prudenţial recomandat în momentul de faţă”, a precizat Eugen Rădulescu.
Deputatul Zamfir a prezentat într-o declarație dată DC News trei argumente pentru care este obligatorie să fie făcută conversia la cursul istoric.
“1. Primul argument ar fi că moneda în care s-a făcut împrumutul a fost leu. Nu a existat fizic, ca monedă circulantă, francul. Băncile nu aveau franci ca să dea franci, au dat lei. Oamenii nu au văzut franci elvețieni. Băncile nu au avut pierderi la curs.
2. Sunt în România peste 150 de sentințe în care instanțele au stabilit înghețarea cursului. Nu putem vorbi de cazuri izolate, ci de un trend.
3. Parlamentul European a adoptat în octombrie 2015 o rezoluție prin care s-a constat că băncile au vândut oamenilor produse financiare înșelătoare. Acesta este argumentul major până la urmă. Dacă Parlamentul European spune că băncile au vândut produse înșelătoare oamenilor, atunci Parlamentul României are obligația să intervină! Dacă au înșelat să plătească!”, a spus Zamfir pentru DC News.
După audierea reprezentanților clienților, pe cei ai băncilor comerciale și pe reprezentanții Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, deputaţii din comisia juridică şi cea de buget finanţe au promis că vor vota conversia la cursul istoric, marţea viitoare, după care legea va merge la promulgare.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, şi preşedintele PNL, Alina Gorghiu, au anunţat decizia partidelor lor de a susţine conversia creditelor în franci elveţieni la cursul istoric.
Reprezentantul BNR prezent la şedinţa a vorbit despre faptul că sunt peste 300 de credite în România care depăşesc valoarea de 400 de mii de franci elveţieni. De asemenea a propus conversia unui singur credit în cazul în care o persoană are mai multe împrumuturi în această valută.
Din lipsa de cvorum aleşii din cele două comisii nu au putut întocmi un raport oficial pe care să-l înainteze plenului. S-au înţeles să susţină cu toţii conversia creditelor în franci la cursul istoric fără plafon şi le-au promis clienţilor că marţea viitoare legea va fi votată în plen.
