4,5% dintre cererile de negociere trimise de consumatori către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) sunt respinse fără motive justificate de către bănci. Este cel mai mic procent de clasare din cei 7 ani de ctivitate ai Centrului. Acest lucru arată apetitul crescut al băncilor în a veni cu soluții la problemele consumatorilor. În plus, se demonstrează că băncile au înțeles utilitatea și eficiența concilierii vs rezolvarea nemulțumirilor prin intermediul instanței, susțin reprezentanții CSALB.
2022 este cel mai eficient an în relația dintre consumatori, bănci și IFN-uri, în cadrul CSALB. Au vut loc cele mai multe negocieri încheiate cu împăcarea părților; 145 de procese au fost închise pentru că părțile au dorit o rezolvare amiabilă; IFN-urile au rezolvat direct aproape 40% din solicitările care le-au fost adresate, iar beneficiile totale obținute în urma negocierilor au fost cele mai mari din ultimii 7 ani.
2.627 cereri a primit CSALB în anul 2022 de la consumatorii care au solicitat băncilor (1.712 cereri) și IFN-urilor (915 cereri) intrarea într-o negociere în cadrul Centrului. În cei 7 ani de activitate este cel mai mare număr anual de cereri pentru rezolvarea amiabilă
a nemulțumirilor în relație cu creditorii. Începând cu anul 2016, până în prezent, CSALB a înregistrat peste 12.000 de solicitări. Majoritatea dintre ele au fost completate direct pe site-ul csalb.ro.
O pondere importantă între cererile clasate (pentru care nu se formează un dosar de conciliere) sunt cererile respinse din motive obiective. De exemplu, în 2022 CSALB a primit 1.034 de cereri care vizează radierea înregistrărilor din Biroul de Credit, dintre care: 317 cereri în raport cu băncile (reprezentând 18,5% din totalul cererilor adresate băncilor) și 717 cereri în raport cu IFN-urile (reprezentând 78,4% din totalul cererilor adresate IFN-urilor).
IFN-urile rezolvă direct (după sesizarea CSALB, dar fără aportul unui conciliator) aproximativ 40% din totalul cererilor care le sunt adresate, obiectul majoritar al acestora fiind radierea înregistrărilor din Biroul de Credit. Cererile care au ca obiect radierea înregistrărilor din Biroul de Credit, negocierea creditelor din programul Prima Casă, creditele cesionate etc., sunt clasate în mare parte.
Motivul este că în fiecare dintre aceste cazuri există legislație specială aplicabilă, iar marjele reale denegociere sunt foarte limitate ori inexistente.
658 de negocieri între consumatori și bănci/IFN-uri s-au purtat în cadrul CSALB anul trecut. Pentru a doua oară în ultimii 7 ani de activitate a fost depășit pragul de 650 de dosare de negociere. Față de anul 2019, când au fost înregistrate 664 de negocieri,
anul trecut eficiența a fost mult mai mare. Dacă în 2019 doar în 78% dintre cazuri părțile s-au împăcat, în 2022, 90% dintre negocieri s-au încheiat cu împăcarea părților și acceptarea de către acestea a soluției date de conciliatorii Centrului (fiind cel mai
mare procent de negocieri încheiate cu împăcarea părților din totalul concilierilor). Doar în 55 dinnegocierile purtate în 2022 una dintre părți sau ambele nu au acceptat soluțiile propuse de conciliatorii CSALB.
2 milioane de euro este suma rezultată în 2022 ca urmare a negocierilor dintre consumatori și bănci derulate în cadrul CSALB. Reduceri sau eliminări de comisioane, ajustări de dobândă, scăderea sau chiar ștergerea integrală a datoriei (în cazurile deosebit de dificile) sunt o parte dintre soluțiile acordate. În cei 7 ani de activitate, suma totală a beneficiilor a ajuns la 8 milioane de euro.
Aproximativ 4.000 de euro este valoarea medie a beneficiilor pe care le-a primit un consumator în 2022, mai mică decât în 2021 (4.300 de euro), însă anul trecut au fost 50 de oameni în plus față de 2021 care au beneficiat de soluții favorabile în cadrul negocierilor.
47% dintre consumatorii care și-au rezolvat prin negociere cu banca solicitările adresate CSALB în 2022 au obținut beneficii între 1.000 și 5.000 de euro. 11% dintre ei (aproximativ 60 de persoane) au reușit să obțină beneficii în urma negocierilor de peste 10.000 de euro.
Principalele motive de clasare a cererilor de către bănci sunt: existența unui dosar în instanța de judecată, inițierea procedurilor de executarea silită și încercarea de a rezolva solicitarea direct cu consumatorul. De exemplu, în plus față de negocieri, numărul cererilor soluționate direct de părți (după sesizarea CSALB), a fost în 2022 cât în doi ani anteriori la un loc (592 soluționări directe). Majoritatea soluționărilor directe aparțin IFN-urilor: 61% dintre cererile soluționate direct de către părți. Acestea sunt cazuri mai
simple, care nu necesită implicarea unui conciliator, iar această creștere arată și faptul că mulțicomercianți aplică în relație directă cu clienții lor diverse modalități de soluționare amiabilă a diferendelor.
Isarescu,vasilescu,radulescu,ce faceti?somn usor!de 33 de ani!
4,5% respinse???Miros a peste…
Citat din mesterul Manole, cel care tine cu romanii si Romania „Bancile nu pot sa dea bani fara profit, atunci nu ar mai avea sens”. Ce profit bre? Ghiujule BNR-ist fost PCR-ist. Sa ai un o rata la inceput de 2022 de 1200 de lei iar la sfarsit de an sa ajungi la 2000 de lei, adica o majorare de profit foarte foarte grasa, nesimtit de mare ca sa fim corecti, la o inflatie declarata de INS si BNR de 16% … ce vorbim. Cine sa apere interesele romanilor? De ce nu se autosesizeaza BNR si anuleaza ROBORUl, care este clar ca e manipulat si trece toate creditele pe IRCC. Nu e nici asta usa de biserica, dar procedura ar elimina anomalia din sistemul bancar. CSALB e bine ca exista, dar as mari aria de functionare si in a observa si controla cum stabilesc aceste dobanzi bancile mana in mana cu BNR.
Cand cei care luasera credite in Euro, dar mai ales in CHF, erau terfeliti in toate felurile, de tot proletarul romanesc care facea bascalie de necazul oamenilor, dar mai ales de „desteptii” si „inteleptii” in finante care se imprumutasera in moneda, in care isi primesc salariul… conform recomandarilor oficialilor BNR, a fost bine.
Acum cu ROBOR si IRCC…pe Ron…cred ca si-au cam luat-o in freza, grav de tot, ca sa zic ceva pornografic…
Personal ma bucur. Altadata sa fie mai atenti si sa intinda cat ii tine plapuma. Nu? Cam asta era cliseul…cu plapuma si alte balarii de gen…
In ceea ce priveste BNR, tragi apa dupa ce aduci aminte.
Institutia asta, nu mai reprezinta de mult interesele cetatenilor, ci a demonstrat ca prin pasivitate, este complicele institutiilor financiare care despoaie(fura legal) clientii, prin metode pe care nu si le-ar permite nici in ruptul capului in tarilor lor mama.