Aparent, în mod natural, există viruși care pot neutraliza bacteriile, mai ales pe cele infecțioase, nocive pentru om. Pe lângă faptul că acești bacteriofagi naturali se stochează de cca 40 de ani în imense „biblioteci” de date genetice (1), știința medicală, biotehnologia și ingineria genetică, au în plan crearea artificială a unor viruși capabili să distrugă bacterii infecțioase, cum ar fi holera sau bacilii care cauzează infecțiile nozocomiale din spitale. În ultima vreme, aceste încercări au devenit mai insistente și mai promițătoare, sub presiunea faptului că unele (super)bacterii au devenit imune la antibiotice. Mult mai probabil este că, de fapt, antibioticele, în care nu s-a mai investit nimic de mai mult de 40 de ani, au devenit complet ineficiente.
Virușii bacteriofagi nu sunt numai naturali – ei pot fi creați în laborator, ca rezultat al unor manipulări genetice (2).
Dacă bacteriofagii rezultați din manipulare genetică sunt utilizați în acest sens benefic, ca mijloc de luptă contra microbilor mult mai eficient și mult mai sănătos pentru pacient și pentru natură decât antibioticele, cu atât mai bine pentru omenire. Oricum, antibioticele sunt medicamente alopate care nu atacă sursa bolii și, mai ales, lasă urme nocive în organismul uman și în natură, în timp ce bacteriofagii converg direct către cauza infecției și sunt total inofensivi pentru corp și pentru mediu.
Bactoriofagii pot avea, însă, și utilizări și consecințe negative incalculabile, dacă sunt manipulați să îndeplinească alte funcții, prin intermediul procedeului gain of function. Sunt mereu creați hibrizi sau clone „îmbunătățite” ale unor viruși, pentru a vedea cum se comportă în natură și ce antidot/medicament li s-ar potrivi.
Unele studii științifice recente au făcut constatarea că virusul SARS-Cov2, care are oricum un comportament ne-natural, s-ar putea comporta și ca un bacteriofag (3), determinând reacții patologice ale organismului afectat, altele decât cele asociate virozei. Nu este exclusă ipoteza ca virusul SARS-Cov2 să fi fost creat ca un virus bacteriofag/virusofag, menit a distruge super-virusul la care se lucra la laboratorul din Wuhan, China, dar să fi fost scăpat (in)voluntar din laborator, devenind cauza pandemiei de Covid – 19 (4).
Un virus bacteriofag poate, de asemenea, să captureze sistemul imunitar al gazdei, pe care îl folosește apoi pentru un viitor atac (5). Din acest punct de vedere, potențialul de transformare în armă biologică selectiva sau instrument terorist este mult prea ridicat pentru a fi ignorat.
Viruși suicidali
Prin tehnologia de manipulare genetică se poate crea, utilizând același procedeu gain of function, așa-numitul „virus sinucigaș”, care se poate auto-neutraliza la contactul cu un declanșator oarecare, natural sau sintetic. Un astfel de virus poate fi utilizat ca un „cărăuș” al unor gene sau secvențe genetice către agentul patogen, care va fi distrus de „bagajul” transportat, după care „cărăușul” se va auto-distruge în contact cu o substanță anume găsită natural în corpul pacientului sau introdusă prin ingerarea sau injectarea unor substanțe speciale alese de terapeut.
Un astfel de experiment s-a derulat, de exemplu, în încercarea de a găsi o terapie eficientă contra virusului care cauzează sindromul imunodeficienței dobândite (6). Dacă această tehnologie va avea efect contra virusului HIV, care determină SIDA, efectul său benefic va fi indiscutabil meritoriu. Numai că acest procedeu poate antrena riscuri considerabile, întrucât poate cauza anihilarea în masa a unor populații sau segmente de populație.
Microorganismul țintit este „învățat” să se autoelimine la contactul cu „bagajul” genetic transporat de virusul sinucigaș, după care acesta, la rândul său, se va auto-elimina la injectarea sau la ingerarea oricărei substanțe pe care manipulatorul genetic le programează în acest scop. În aceeși manieră poate fi țintită și o serie de celule sau țesuturile esențiale ale organismului subiectului, care poate colapsa instantaneu din cauze aparent inexplicabile. Poate fi vorba chiar și de un paracetamol sau de un cocktail non-alcoolic… Subiectul este eliminat nu prin „vaccin”, ci prin paracetamol. Ceilalți pot supraviețui, cu condiția să se injecteze din timp și cu regularitate cu antidotul.
Shinya Yamanaka a primit premiul Nobel în 2012. Lucrarea premiată a fost, rezumativ, explicația unui cocktail de 4 gene (factorii Yamanaka) care pot transforma orice celule diferențiate – nervoase, hepatice, renale, sanguine etc. – în celule – sușe (stem) pluripotente, apte să se transforme în orice alt tip de celule diferențiate. Mai trebuie doar o “genă-comutator/întrerupător”, care va fi activată, la un moment dat, cu o substanță oarecare. De exemplu, un paracetamol sau un … cocktail non-alcoolic și non-farmaceutico-genetic. Astfel, se pot vindeca foarte multe și intratabile boli. Mai mult chiar, se poate obține prelungirea vieții și chiar întinerirea. Într-un recent articol din presa franceză (7), Jean-Marc Lemaître spunea că recentele progrese realizate în domeniul vaccinurilor cu ARNm (8) or să „ne” permită să ne tratăm de bătrânețe, [văzută ca o boală, iar nu ca o stare naturală] și că putem să „ne” imaginăm că „vom” recurge la microvezicule conținând ARN reprogramant (purtător al genelor de tip “factor Yamanaka). Va fi de ajuns să injectăm aceste microvezicule în sistemul circulator sanguin pentru ca un astfel de ARN să se poată duce în toate celulele și să le reprogrameze. Evident, adaug eu, „vom” introduce în noi aceste microvezicule pentru a face ceea ce li se comandă prin click-ul colectorului de date cu caracter medical și genetic (pe care le-am pus la dispoziția sa în mod inconștient, “pentru siguranța noastră”). Cărăușul va putea fi, de exemplu, un adenovirus modificat genetic, prin gain of function.
Doar că cineva va avea această cheie a (re)combinării celulelor pe mână. Așa cum “butonul” ARN mesager poate fi comutat pentru a da viață lungă și tinerețe, același „buton” poate fi comutat pentru a întrerupe viața.
Societatea actuală a devenit suficient de câinoasă și amorală pentru ca populații întregi de indezirabili și nesupuși să poată fi țintite în vederea “întreruperii”.
Cei care le doreau “medievalilor” moartea în chinuri, pentru că se opuneau experimentului genetic (înțeparea) și psihologic (masca pe figură) al plandemiei, să se gândească acum dacă nu cumva or să pice și ei în loturile populațiilor indezirabile. Cei care cred că pot cumpăra această amortalitate cu bani, să se gândească dacă au bani pentru toți cei la care țin, că nu chiar toți sunt plini de bani și resurse. În plus, să se gândească dacă nu cumva profilul lor digital, arhicunoscut acum sub forma codului QR, a fost cântărit și găsit neglijabil, deci, dispensabil, de către cabala care a furat destinul omenirii – Mene mene tekel upharsin, ceea ce se traduce prin:
„Domnul a numărat zilele împărăției tale și le-a pus capăt; ai fost cântărit în balanță și ai atârnat puțin”.
(Daniel, 5:25)
Asemenea acte nimicire selectivă în masă, ascunsă sub scopul benevolent al „imunizării” întregii turme sau al reducerii supra-populării planetei este o crimă contra umanității. Din această perspectivă, totalitarismul „noii normalități”, segregarea socială pe motive sanitare și gravele atentate la drepturile și libertățile individuale ale omului devin, retroactiv, simple paravane menite a ascunde planul depopulării selective a planetei.
(4) https://gallagher.house.gov/media/press-releases/gallagher-addresses-new-documents-supporting-lab-leak-hypothesis; https://gop-foreignaffairs.house.gov/wp-content/uploads/2021/08/ORIGINS-OF-COVID-19-REPORT.pdf
(5) https://www.scientia.ro/87-stiri-stiinta/biologie/4805-virus-ce-fura-sistemul-imunitar-al-gazdei.html, unde se citează acest articol din Nature: https://www.nature.com/articles/nature11927. Există chiar și microorganisme care au certe proprietăți virusofage. Un organism viu din categoria protistelor, denumit choanozoan, pare că se hrănește cu viruși (https://economictimes.indiatimes.com/news/science/scientists-find-evidence-of-virus-eating-microorganisms/articleshow/78359017.cms?from=mdr). Aceste microorganisme, care au în interior un conținut 90% viral, ar putea fi „vaccinul” natural contra oricărei infecții virale. Cum apa nesterilizată a mării conține acest gen de microorganism în masa mare de fitoplancton, s-ar părea că apa mării este un antiviral.
(6) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9149478/
(7) A se vedea, pentru detalii, Les Echos din 28 februarie 2022 (articolul Viellir, est-ce encore une fatalité?).
(8) Personal nu văd niciun asemenea progres – doar am avut 5 valuri de pandemie și se pregătește al șaselea, nu? S-ar putea spune că e vorba de un progres dacă privim această „imunizare” ca experiment la scară planetară pentru viitoare alte terapii genetice…
A avut dreptate Catzul. Vaccinul contine multa dragoste. Cat sa ne f. pe toti.