Consiliul de Administrație al BNR susține că rata anuală a inflației este așteptată să își accentueze creșterea în trimestrul II 2022 – până la 14,2 la sută în iunie, față de 11,2 la sută în proiecția precedentă –, și să descrească doar ușor în următoarele patru trimestre, ajungând la 12,5 la sută în decembrie 2022 și la 12,4 la sută în iunie 2023, mult peste nivelurile de 9,6 la sută, respectiv 5,0 la sută prognozate anterior. Totodată, după o ajustare descendentă relativ abruptă probabil consemnată ulterior pe fondul unor ample efecte de bază, ea este așteptată să se reducă treptat și să rămână la finele orizontului prognozei la 6,2 la sută, semnificativ deasupra intervalului țintei, precum și a valorii previzionate în februarie, de 3,2 la sută, conform minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 10 mai 2022.
Responsabile de deteriorare continuă să fie șocurile globale pe partea ofertei, amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, remarcând că principalele resorturi sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de prețurile alimentelor procesate și combustibililor, precum și de prețurile gazelor naturale și energiei electrice, cu precădere sub influența ascensiunii mai puternice a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și energetice.
În același timp, s-a observat că efectele inflaționiste anticipate ale scumpirii mai consistente a energiei vor fi considerabil atenuate de schemele de plafonare prezumate a fi aplicate până în martie 2023, dar se vor evidenția pregnant ulterior, contrabalansând parțial și temporar influențele de sens opus venite din efecte de bază și din probabile corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor energetice. Pe acest fond, descreșterea ratei anuale a inflației este așteptată să se întrerupă și să se inverseze brusc în luna aprilie 2023, dar să se reia apoi și să se accentueze la mijlocul anului viitor, fără ca aceasta să revină însă în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei, au sesizat membrii Consiliului. Totodată, s-a concluzionat că, în această conjunctură, efectele inflaționiste adiționale ale șocurilor pe partea ofertei se vor concentra pe termen scurt la nivelul componentei de bază a inflației, inclusiv în condițiile ponderii ridicate deținute în coșul acesteia de alimentele procesate.
În același timp, s-a convenit că impactul prezumat a fi exercitat de schemele de sprijin asupra dinamicii IPC este grevat de incertitudini, și că balanța integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflației induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puțin pe termen scurt, în contextul prelungirii războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, cu potențiale implicații mai severe asupra cotațiilor mărfurilor energetice și nonenergetice, prioritar agroalimentare, precum și asupra lanțurilor de producție și aprovizionare.
În urma analizei, membrii Consiliului au susținut în mod unanim că un asemenea context reclamă o nouă creștere a pasului de majorare a ratei dobânzii-cheie, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a prevenirii declanșării unei creșteri autoîntreținute a nivelului general al prețurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-prețuri –, dar și din perspectiva credibilității băncii centrale. În același timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaționiste directe și indirecte, deosebit de ample, ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung.
Din partea factorilor fundamentali, sunt însă de așteptat presiuni inflaționiste modice și în epuizare treptată, implicit mai estompate decât cele din prognoza precedentă, date fiind creșterea ușor sub așteptări a economiei pe ansamblul anului 2021 și perspectiva încetinirii mai pronunțate a ritmului acesteia în 2022-2023 comparativ cu previziunile precedente, ce fac probabilă restrângerea treptată a excedentului de cerere agregată în următorii doi ani spre valori cvasi-nule, au concluzionat membrii Consiliului.
Dinamica inflației de bază va rămâne, în schimb, puternic afectată pe termen scurt de efectele inflaționiste ample ale șocurilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, ce vor fi potențate în continuare de cotele crescute ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de ponderea însemnată a importurilor în coșul inflației de bază. Asemenea efecte sunt așteptate să decurgă îndeosebi din creșteri mult mai ample ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare, precum și din scumpirea drastică a energiei și din acutizarea perturbărilor pe partea ofertei. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat își va prelungi probabil creșterea până la finele acestui an, deși într-un ritm mult încetinit în semestrul II, urcând la 10,9 la sută în decembrie 2022, mult peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie descendentă vizibil mai pronunțată decât cea anticipată anterior, rămânând însă la finele orizontului proiecției la 4,2 la sută, față de valoarea de 3,2 la sută prognozată în februarie.
Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, după ce a atins o dinamică foarte înaltă din perspectivă istorică în 2021, dar ușor inferioară celei anticipate, creșterea economică este așteptată să decelereze considerabil în 2022-2023 și semnificativ mai pronunțat decât în previziunile anterioare, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite, ce va atinge probabil un vârf de intensitate în 2022, și va fi doar parțial contrabalansat de efectele absorbției fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția implică valori mult mai joase ale excedentului de cerere agregată față de cele estimate anterior și care se restrâng gradual din trimestrul II al anului curent, până spre anulare la finele orizontului prognozei, chiar și în condițiile unei noi ajustări consistente în jos a dinamicii PIB potențial.
S-a sesizat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, în condițiile unei creșteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiecției, dar vizibil mai temperate în 2022 decât s-a previzionat anterior, îndeosebi pe fondul creșterii dinamicii inflației și a ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației, dar și al influențelor opuse venite mai cu seamă din ridicarea restricțiilor de mobilitate, din majorarea efectivului de salariați și din afluxul de refugiați ucraineni.
Formarea brută de capital fix ar putea să-și stopeze însă creșterea în 2022, și să se redinamizeze puternic în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului, au arătat membrii Consiliului. Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute și efectele generate pe termen scurt de războiul din Ucraina – mai ales prin slăbirea cererii externe, creșterea costurilor materiale, acutizarea blocajelor în lanțuri de producție și înăsprirea condițiilor de finanțare –, dar și probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual și în sectorul energetic și în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene.
În cazul exportului net, este în schimb probabilă o ameliorare a contribuției acestuia la dinamica PIB în raport cu anii precedenți, chiar până la o valoare marginal pozitivă în 2022, în condițiile unei scăderi relativ mai pronunțate a dinamicii volumului importurilor față de cea a volumului exporturilor de bunuri și servicii. Deficitul de cont curent este însă așteptat să se mărească și în 2022 ca pondere în PIB, în principal pe fondul continuării deteriorării raportului de schimb, iar în anul viitor să scadă doar ușor, evoluție considerată îngrijorătoare de către membrii Consiliului, mai ales din perspectiva potențialelor implicații adverse asupra inflației, primei de risc suveran și, în final, asupra sustenabilității creșterii economice.
În același timp, s-a arătat în mod repetat că războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei amplifică considerabil incertitudinile și riscurile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele potențial exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin afectarea economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare. Incertitudini și riscuri decurg și din evoluțiile economice din China, în contextul recrudescenței pandemiei și al restricțiilor severe instituite, ce ar putea slăbi și mai mult economia globală și comerțul internațional, îndeosebi prin exacerbarea blocajelor în lanțuri de producție-aprovizionare, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.
Totodată, au fost reiterate preocupările membrilor Consiliului legate de perspectiva absorbției fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, însă este esențială pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin în parte, a impactului economic al războiului din Ucraina, precum și al consolidării fiscale.
O sursă importantă de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor rămâne însă și conduita politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, evidențiind, pe de o parte, execuția bugetară din primele luni ale anului și cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței de înăsprire a condițiilor de finanțare, iar, pe de altă parte, actuala conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, marcată puternic de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat reclamă majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
BNR vrea să ne menajeze ca să nu facem atac de panică. Sunt convins că până la sfârșitul anului vom cumpăra o pâine cu un salariu minim și BNR știe foarte bine acest lucru. Economiile populației din bănci trebuie să se topească pentru că oricum, în final, va rămâne doar banca națională. În perspectiva dispariției cashului celelalte bănci nu-și mai justifică existența.
Abureala. Asta cu inflatia lunara care va fi de 14% in vara si 12,5 in iarna e fumigena ptr prostit prostii. Sa ne spuna clar cu cat la % vom plati mai mult in decembrie 2002 fata de ianuarie 2022. In buzunar inflatia se simte cumulat, intotdeauna se plateste pretul final din acea zi.
Crede cineva ca preturile vor scadea?!
Hai ca mai e puțin până la 20 % !..să vă explice navetistul ce înseamnă o asemenea inflație!!!..să explice româniei, locuitorilor ei cum stă treaba cu blocarea creditării !!..
Știm și noi că inflația medie e de 20 la sută , la alimente de 50 la sută, ce fac guvernul și BNR ori ne cred tâmpi sa punem botul că Putin e vinovat, nu Popescu și Werner împreuna cu toți vânzătorii de zarzavaturi din guvern în frunte cu obeza Maricica Vasilica copy-paste cu grade office
Ce facea ceasca : lua rezerva bnr in cuantum de 43 miliarde platea datoria statului ( habar n-am daca o acoperea ) , iar restul datoriei sa fie platita de cei care o au in portofel .Inca ceva : trimitem ilici , sosoaca , guscha , drahnea la putin sa ne dea tezaurul pluuuuuuus dobinda de rigaoare si ne-am scos . Apoi o chemam pe scholgutza o servim cu un marascino , modificam legea 127 si facem pensia minima 3546,2334556 EUROI . Am uitat ceva ? S a continue ruda lui ala cu catrenele , mistreaux .
Din acelasi supermarket, in toamna, cumparam pastrav cu 24ron/kg… acuma era 36ron/kg, 50%. Pui intreg de la 9 ron la 14, tot vreo 50%, 1kg de faina luat in ianuarie cu 1,7ron acuma 2.6… peste 50%, malai de la 2ron la 3,3 peste 50%. O conserva de la 3 ron la 3.6, deci 20% Ulei de la 6 ron in decembrie la 9 in mai, iar 50%. Cu energia inca mai suntem trasi in piept ca e subventionata, sa vedeti soc din mai 2023. Benzina de la 4.8 anul trecut la 8 ron anul asta. Iar ei vorbesc de 14% inflatie… poti sa ajungi la cifra aia doar daca excluzi mancarea si alimentele de baza si carburantii si restul bunurilor de larg consum, sa ramai doar cu pretul energiei subventionate si cu bunurile de lunga durata, electrocasnice si alte alea. Tari mai dezvoltate economic decat colonia noastra, au inflatii la producator de peste 20-25%, si se asteapta la recesiune… la noi totul e prezentat in roz.
Putin e de vină.
Daca ar ,,putea” ar rosti raspicat : asa au hotarat stapanii din umbra ai lumii ! Noi, ca muritori de rand, sa incercam a nu mai fi pelicani !
No problem, înfloresc teii. Și dacă nu ne calmăm cu ceaiul de tei, Drulă a propus legalizarea marijuanei. Probabil se va aproba în regim de urgență.
Un bilet la autobuz din provincie în oraș, ca să te duci la lucru, s-a făcut de la zece lei douăzeci de lei.
Asta e inflația reală
Daca pacalicii aia impusi de cei de afara zic 14% atunci inseamna ca inflatia reala ve fi de 30%. Aia mint mai tare decat guvernantii lui Iohanis.
este deja cresterile sunt de 30% la alimentele de baza, pasta de rosii, paine, carne, cas, ulei chiar mai mult, rosii, vinete, dovlecei de sera/import, salata asa zis romaneasca 50% ceapa si cartofii din supermarket par sa nu fi ”sarit” atat de mult…o parte din pret este opera televiziunilor si a presei care de zece ani tot cobesc, tot se vaita si tot incurajaza producatorii sau mai de graba precupetii sa riice preturile, ca doar nu-s naivi sa nu inteleaga ce li se tot spune…
Desigur, când îngrășămintele cresc cu 300-400 la sută (din cate am înțeles) este evident ca inflația va fi doar de 15 la suta, cu ajutorul scamatorilor -că matematicieni nu le pot spune, de la Institutul Național de Statistică.
Doar atat?! Hai, mai faceti une efort pentru Greta, pentru co-vid, pentru Zelea, kil bil geitz ov hel, etc.etc. Succesuri!
In America, benzina la pompă a sarit (in medie) de la $2.0 la $4.5.
De vină e PeeeeSeeeeDeeee !?