Bulgaria retrage sprijinul pentru Ucraina. Maria Zaharova compară NATO cu „o măsea stricată”. Mesajul lui Macron

Deciziile luate la recentele summituri europene de la Dublin reliefează tensiuni politice în privința sprijinului acordat Ucrainei și a arhitecturii de securitate.

La reuniunea informală a Consiliului European, premierul bulgar Rumen Radev a confirmat o schimbare majoră de direcție. El a anunțat că țara sa se retrage din rândul finanțatorilor și furnizorilor militari ai Kievului. Radev a argumentat decizia prin deficitul bugetar excesiv al Bulgariei și lipsa capacității de a livra arme și muniții din stocurile de stat.

Deși Sofia nu va bloca asistența oferită de alte state membre UE, premierul a respins conceptul de „pace prin forță”. El a condiționat orice implicare viitoare ca garant financiar de direcționarea exclusivă a banilor către nevoi umanitare, refacerea infrastructurii electrice și sprijinirea etnicilor bulgari din regiunea Odesa.

Guvernul Radev a adoptat o decizie oficială în luna octombrie pentru a sista achizițiile de arme letale pentru Ucraina prin Instrumentul European pentru Pace. Încă din vară, Bulgaria, cândva unul dintre principalii furnizori de obuze de standard sovietic, s-a retras din inițiativa „Coalition of the Willing” condusă de Franța și Marea Britanie.

Reacția lui Macron: „Spiritul de înfrângere este rețeta pentru războiul următor”

Președintele francez Emmanuel Macron a transmis sâmbătă o postare pe X referitoare la deciziile de la Dublin, și a condamnat indirect abordarea liderilor care doresc reducerea sprijinului pentru Ucraina. Macron a subliniat că securitatea continentului depinde de unitatea europeană în fața acțiunilor Rusiei, și a dat ca exemplu recenta rundă de consultări eșuate cu emisarii americani.

„Ultimele schimburi de opinii cu emisarii americani au arătat-o: Vladimir Putin nu vrea să negocieze. Armata sa nu avansează. (…) Dar este clar că pariază pe îngenuncherea Ucrainei înmulțind loviturile asupra civililor. (…) Să fim clari: cei care vor să raționalizeze mijloacele Ucrainei doresc, în fond, să o oblige la o pace injustă, la o vulnerabilizare durabilă a sa și, prin urmare, a Europei. Acesta este spiritul de înfrângere. Este rețeta pentru următorul război”, a avertizat liderul de la Elysee.

Macron a punctat că, la inițiativa Franței, 42 de țări prezente la summitul Comunității Politice Europene au adoptat o declarație istorică despre principiile securității pe continent. El a menționat pregătirea unei forțe multinaționale de desfășurare post-conflict, subliniind importanța integrării depline a Ucrainei în NATO.

Maria Zaharova: „O Europă mai sigură fără NATO”

În paralel, retorica Moscovei privind arhitectura de securitate continentală s-a intensificat. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a susținut sâmbătă că „Europa ar fi mai sigură fără NATO”.

Ea a răspuns astfel cancelarului german Friedrich Merz, care a afirmat recent că discuțiile despre reorganizarea securității europene sunt inutile, deoarece arhitectura dorită deja funcționează.

„Dacă NATO nu ar exista – adică, dacă alianţa nu ar fi jucat şi nu ar continua să joace rolul pe care l-a avut – securitatea în Europa ar fi, probabil, mult mai solidă. NATO este tocmai acea organizaţie care – am putea spune, ca o măsea stricată – a slăbit sistemul imunitar al Europei, al părţii sale occidentale, al Europei Centrale şi, de fapt, al întregii lumi, solicitând şi consumând o cantitate colosală de resurse pentru măsuri de reacţie”, a afirmat Zaharova, potrivit agenției TASS.

Comentariile oficialului rus survin în contextul în care documentele dezvăluite recent de la negocierile secrete arată că Moscova condiționează orice acord în Ucraina de retragerea forțelor și bazelor NATO la granițele din 1997. Liderii europeni reuniți la Dublin au respins aceste propuneri.