OPINIE Caima­cul lui Bolojan. Ce nu a reușit cu mâna sa a pus în practică cu „brațul lung” al ANRE. Povestea din spatele „băieților deștepți” cu ATR-uri

Totul a început pe data de 8 aprilie. Guvern plin, cu miniștrii PSD la masă, Bolojan l-a luat de mână pe titularul de la Energie, Bogdan Ivan (PSD), și a coborât în sala de briefing a Palatului Victoria, în fața presei, pentru a declara „război” așa-numiților „băieți deștepți” din energie cu ATR-uri.

A spus atunci, cu social-democratul în stânga sa, că 90% din proiectele ce dețin ATR sunt cu „caracter speculativ”, iar cei care au obținut aceste proiecte „nu intenționează să le dezvolte, ci urmăresc să le vândă”.

Cum funcționează mecanismul speculativ al ATR-urilor

În practică, Bolojan descria un mecanism bine pus la punct, precum un ceas elvețian, de interesele bănoase din zona energetică. Pentru a-l simplifica pe înțelesul tuturor, mecanismul de tip speculativ cu proiecte ce dețin ATR-uri poate fi explicat în felul următor:

În lipsa unor bariere financiare, unele companii au folosit ATR-ul ca activ economic în sine.

• Primul pas este să obțină avizul de racordare (ATR) pentru proiecte mari (adică care ocupă o capacitate semnificativă în rețea).
• Al doilea pas este ca acea companie să nu dezvolte investiția la capacitatea pe care și-a asumat-o când a obținut ATR-ul.
• Ultimul pas este să vândă ulterior proiectul sau drepturile de racordare la suprapreț în baza ATR-ului deja obținut.

Astfel a apărut o piață speculativă a proiectelor energetice, în care valoarea nu este dată de producția de energie, ci de accesul la rețea prin deținerea de ATR. Fenomenul a dus la blocarea capacităților disponibile și la creșterea costurilor pentru investitorii reali.

În prezent, peste 1.400 de ATR-uri cumulate însumează peste 80.000 MW, de aproape zece ori necesarul de consum al României, potrivit unui comunicat al Guvernului de la finalul lunii aprilie.

Greșeala lui Bolojan sau cum i-a picat proiectul printre degete în Guvern

În dimineața de 5 mai, ziua moțiunii de cenzură, Executivul se reunea într-o ședință de Guvern extraordinară. Asta deși mai fusese una în data de 4 mai. Semn că Bolojan voia să-și termine treburile pe repede-înainte, cât încă Guvernul mai era cu puteri depline. PSD nu mai era la masă să blocheze avizele și putea emite ordonanțe de urgență. Dar, uneori, graba strică treaba.

Atunci, cu câteva ore înainte de votul și dezbaterile pe moțiunea de cenzură PSD-AUR, Guvernul Bolojan a introdus, pe bandă, în ședința de Guvern, într-o Ordonanță de Urgență (OUG) care reglementează cu totul alt domeniu (respectiv OUG privind privatizarea societăților care dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Autorității Naționale pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură), reguli noi pentru emiterea ATR-urilor. Practic, Guvernul a modificat Legea energiei electrice și a gazelor naturale.

Ordonanța instituia o garanție fixă de 30 euro/kW instalat, care trebuie constituită la momentul solicitării Autorizației de Înființare, drept o condiție pentru obținerea ei.

„Am zis că nu plec din acest guvern până când, în această dimineață, nu am venit cu o ordonanță să impun garanții ferme. V-ați gândit, probabil, că dacă vă mișcați repede cu moțiunea, nu mai putem corecta ce era de corectat”, a anunțat Bolojan, în plenul Parlamentului, la dezbaterea moțiunii de cenzură.

De altfel, pe 23 aprilie, când Bolojan a anunțat că preia interimar Ministerul Energiei ca urmare a retragerii miniștrilor PSD, am scris la cald o analiză în care spuneam „pe față” că mișcarea este una menită pentru a-și duce la bun sfârșit „lupta” cu „băieții deștepți” din energie.

Miza din spatele alegerilor lui Bolojan. Băieții deștepți din energie și companiile de stat – ANALIZĂ

De ce nu a putut fi pus în aplicare OUG-ul care viza „băieții deștepți” cu ATR-uri

Guvernul emite, cât este cu puteri depline, proiecte de acte normative precum ordonanțe de urgență (OUG), proiecte de lege  (PL) sau hotărâri de guvern (HG). Când devine interimar, el nu mai poate emite ordonanțe de urgență și proiecte de lege și nici să adopte politici publice noi. Prin urmare, singurul instrument la îndemână în perioada interimatului este hotărârea de guvern.

Modul în care Guvernul elaborează proiecte de acte normative este reglementat clar de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Florin „altă întrebare” Iordache și-a intrat în rol

Florin Iordache conduce Consiliul Legislativ. Fost ministru al Justiției în epoca Dragnea, fostul social-democrat este autorul sfidătoarei Ordonanțe 13 din timpul guvernării Grindeanu, abrogată la presiunea socială prin Ordonanța 14.

Or, orice modificare adusă în ședința de Guvern unui proiect de act normativ trebuie retrimisă, din nou, către Consiliul Legislativ (CL) pentru a emite un nou aviz. Avizul poate fi negativ, negativ cu observații, favorabil și favorabil cu observații.

În toate cele patru situații, Guvernul poate trece mai departe proiectul indiferent de natura avizului. Poate să țină cont de observațiile CL sau poate să nu țină cont. Adică avizul Consiliului Legislativ este unul obligatoriu, dar consultativ.

Deși ordonanța care reglementa sectorul agricol și piscicol avea toate avizele interministeriale necesare, dar și avizul CL și al Consiliului Economic și Social (un alt aviz obligatoriu), modificarea pe bandă din ședința de Guvern de pe 5 mai a dus la nevoia de a obține din nou avizul CL.

Or, avizul CL a venit după ce moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a fost publicată în Monitorul Oficial. Din acest moment, unii juriști cu care a discutat Cotidianul interpretează că Executivul devine interimar și, deci, nu mai poate emite OUG-uri.

Prin urmare, OUG-ul care instituia garanția pentru ATR-uri nu a putut fi publicat în Monitorul Oficial, din cauza nerespectării tehnicii legislative, prin care avizul CL era obligatoriu necesar, și, deci, proiectul nu a mai putut să-și producă efectele juridice scontate.  De aici și graba premierului, căruia i se poate reproșa că a vrut să „aprindă lumina” din cămară pe ultima sută de metri.

Cotidianul a fost prima publicație care a scris despre eșecul proiectului împotriva „băieților deștepți” cu ATR-uri.

SURSE Reforma lui Bolojan cu „băieții deștepți” din energie e compromisă. Care e motivul

ANRE a făcut ce nu a reușit Bolojan

Doar că premierul a mai găsit o soluție. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), deși nu are instrumente cu care să emită acte cu caracter de lege, a introdus prin norme secundare condiții suplimentare care modifică de facto legea.

Astfel, pe 21 mai, într-o ședință extraordinară a Comitetului de Reglementare al ANRE, au fost aprobate, cu unanimitate de voturi, modificări la Regulamentul pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice și la Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public.

„Brațul lung” al ANRE

A) În ceea ce privește Regulamentul de racordare, principalele modificări aprobate în Comitetul de Reglementare sunt:

1.  Majorarea valorii garanției financiare constituite de utilizatori în vederea emiterii ATR pentru racordarea locurilor de producere/de consum și de producere cu puteri aprobate totale pentru evacuare mai mare de 1 MW, de la 5% la 20% din valoarea fără TVA a tarifului de racordare.
2. Completarea Regulamentului și a Contractului-cadru de racordare cu prevederi referitoare la autorizația de înființare emisă de ANRE. Modificările propuse vizează:

• stabilirea termenelor în care această autorizație trebuie obținută, și anume în termenele maxime de 12 luni de la data încheierii contractului de racordare şi 18 luni de la data emiterii ATR (termene similare celor prevăzute în Regulament pentru transmiterea autorizației de construire a obiectivului);
• prelungirea o singură dată cu maximum 12 luni a termenelor pentru obținerea autorizației de înființare, 12 luni de la data încheierii contractului de racordare şi 18 luni de la data emiterii ATR, de către operatorul de rețea în cazul în care autorizația de înființare nu poate fi obținută în termenele respective din motive justificate neimputabile solicitantului, dovedite de acesta prin documente justificative.

3. Clarificarea bazei de calcul al cuantumului garanțiilor financiare pe care utilizatorul are obligația să le constituie, și anume valoarea fără TVA a tarifului de racordare.
4. Clarificarea faptului că prevederile Regulamentului, ale ATR-cadru și ale Contractului-cadru de racordare sunt aplicabile și instalațiilor de stocare individuale.

5. Modificarea și completarea Metodologiei de alocare pentru implementarea următoarelor măsuri:

• devansarea termenului de constituire a garanțiilor pentru participarea la procedura de alocare de capacitate la momentul depunerii cererilor de alocare de către solicitanți, în vederea înregistrării cererii respective;
• reconsiderarea modului de stabilire a garanției financiare pentru participarea la procedura de alocare de capcitate în funcție de anul în care au loc licitațiile, astfel:

                  a) pentru anul 2026, garanția este în cuantum de 20.000 EURO/MW capacitate solicitată pentru alocare, calculată la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României valabil la data emiterii;

                  b) pentru anul N, începând cu anul 2027 inclusiv, garanția se stabilește ca fiind minimul dintre valoarea prevăzută la lit. a) și media ponderată a prețurilor contractuale rezultate în urma licitațiilor finalizate în anul precedent anului N, ponderate cu capacitatea atribuită aferentă fiecărui contract (lei/MW).

Această măsură introduce în resposabilitatea dezvoltatorilor de proiecte un angajament financiar proporțional cu dimensiunea proiectului (EURO/MW), determinând participanții să depună doar cereri fundamentate.

6. Modificarea și completarea Regulamentului și a Contractului-cadru de racordare pentru introducerea dreptului operatorului de rețea de a solicita prelungirea duratei contractului de racordare cu durate succesive de 12 luni, ca urmare a necesităţii prelungirii termenului pentru efectuarea lucrărilor pentru realizarea instalaţiei de racordare şi/sau a lucrărilor de întărire a reţelei electrice, a căror realizare este în responsabilitatea acestuia, conform contractului de racordare. Aceste modificări s-au realizat în vederea responsabilizării operatorului de rețea cu privire la realizarea lucrărilor care, conform prevederilor contractului de racordare, sunt în sarcina acestuia, în mod similar regulilor prevăzute în reglementări pentru utilizator.

Garanția de 30 euro/kW, pusă în practică de ANRE

B) În ceea ce privește Regulamentul pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, principalele modificări aprobate astăzi în Comitetul de Reglementare sunt:

1. Constituirea de către solicitanții de autorizații de înființare a unei garanții financiare în cuantum de 30 EUR/kW raportată la puterea electrică instalată a capacității energetice, valabilă până la data emiterii procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor de construire a centralei ce face obiectul autorizației de înființare;
2. Garanția financiară se execută la solicitarea ANRE în cazul în care titularul autorizației:

a) nu finalizează proiectul și nu încheie procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor de construire a centralei, în termenul de valabilitate al autorizației de înființare;

b) renunță, la cerere, la realizarea proiectului sau nu mai dorește să întreprindă demersuri în vederea implementării acestuia;

3. În cazul proiectelor hibride/retehnologizărilor care presupun creșterea puterii electrice instalate, garanția financiară se constituie și se calculează prin raportare la sporul de putere rezultat ca diferență dintre valoarea puterii electrice instalate conform avizului tehnic de racordare inițial și valoarea puterii electrice instalate conform avizului tehnic de racordare actualizat.