Când începe noul viitor

Statele Unite au definit fondul de relansare economică, dar se tem deocamdată de o reaprindere a contagiunii. UE pare mai puţin preocupată de un plan comun de combatere a noului virus, dar va bate în cuie un plan de redresare a economiilor. China este îngrijorată de acuzaţiile ce îi sunt aduse din toate părţile şi pare a juca o ameninţare nouă: uite mortul, nu e mortul. Ameninţarea vine din Coreea de Nord, unde un eventual nou lider ar fi ceva la fel de necunoscut ca SARS-CoV 2. Slăbiţi acuzaţiile şi vom slăbi şi noi ameninţarea coreeană – cam aşa sună acum strategia moral-defensivă a Chinei.

Criza sanitară bate la porţile unei situaţii de război nuclear? Nu bate direct în aceste porţi, dar China pare a gândi un şantaj cu aşa ceva.

Trump joacă acum un rol de mieluşel cu planuri social-democrate, iar Germania a îmbrăcat haina sa de lup liberal. Noul viitor pare a începe prost pentru cei din Estul Europei. Nu sunt invitaţi la exit, dar nici nu par a fi egali printre egali la masa comună a banilor europeni.

SARS-CoV 2 nu a transformat egoismul în altruism. A umplut SUA cu şomeri ca în 1929. În restul mandatelor sale (dacă va mai fi unul), Trump va avea mari probleme interne. Nu îi va mai arde să joace contra multilateralismului comercial şi politic. Ar putea ceda şi în chestiunea poluării, nu din pricina încălzirii globale, ci pentru că se zice că SARS-CoV 2 supravieţuieşte în particulele poluanţilor. Greu de crezut să mai spună că povestea încălzirii globale e o diversiune în regie chinezească. Dar va căuta în continuare inovaţii cu privire la originea SARS-CoV 2.

Un expert israelian spune că noul viitor poate începe la 40 de zile după ce fiecare ţară a trecut peste primele infectări, căci aşa ar arăta tiparul comparat al graficelor: 40 de zile de curbe ascendente, 70 de zile de curbe descendente.

Ce are a fi cu adevărat nou? La nivel global, un trumpism înfrânt. La nivel social, indivizi mai grijulii cu respiraţia lor. Mult zgomot pentru nimic? La ieşirea din panică, aşa pare. Dacă va mai veni un val de înfricoşare, vom muri şi vom vedea. Ultimul naţionalist semnificativ al istoriei, Trump, are a aştepta acest val (eventual) cu ambiţii potolite. Lupii cu lupii, mieii cu mieii. Iată că nici SUA nu poate fi wolf again. Puterea românească de negociere este una de miel. Măcar de ne-am face bine treaba de mieluşei!

Cei din Sudul european vor fi ajutaţi (împrumutaţi), apoi păpaţi. Totul a devenit paradoxal. Noi, cei din Est, am prezentat statistici cosmetizate. Când a venit ora ajutorului, ni s-a spus să stăm în urma Sudului, care a avut situaţii mai grele. Tot binele statistic a devenit un rău. Dar şi în răul acesta e un bine. Nu vom fi păpaţi de tot la turul acesta de împrumuturi. Am fost păpaţi destul la turul pentru aderare.

Câţu a blocat IMM Invest ca să vadă cât vom primi din fondul de redresare al UE. Acum ştie. Puţin. Mielul care suntem are a căuta o altă ţâţă. Va fi aia de la FMI. UE merge mai departe: puţin e mai mult decât nimic. FMI va pune din nou şaua deficitului mic pe noi. Am crezut că scăpăm de ea? Iacătă că nu scăpăm. Mieii ca mieii, lupii ca lupii.