Care schimbare? 

Alianțele care se fac sub bagheta lui Klaus Iohannis creează iluzia unei majorități lipsită de credibilitate, așa cum este însuși inițiatorul. Președintele României nu poate fi asimilat sub nicio formă unui CEO sau unui ofițer al serviciilor, din motiv care privește însăși simbolistica funcției.

Încercând să aglutineze tot ceea ce este exterior PSD-ului, arhitecții presupusei democrații au haine vechi, metehne deja sancționate de istorie, și nici chipurile lor nu amintesc momente fericite pentru români. Întreaga clasă politică prezentă în poligonul de dovedire a capacităților pe care le are, se află într-un paralelism total, chiar radical făță de situația din teren. În lipsa altor actori politici locurile candidaților sunt ocupate de substitute acceptabile, însă lipsite de forța mișcării din loc a bolovanului pus în calea României de politica sa internă împreună cu interesele unor grupuri economice din UE.

În ipoteza în care Klaus Iohannis va câștiga viitoarele alegeri, reprezentarea statului român va fi practic încredințată exclusiv unor interese care nu privesc România. Această afirmație, în fond extrem de gravă, este susținută de activitatea de președinte ilustrată de o găunoșenie absolută. Incapacitatea politică a lui Klaus Iohannis are cauze multiple, însă principala pare a fi inadecvarea sa la reprezentarea altfel decât protocolară la susținerea interesului național.

E minunant că președintele Iohannis afirmă că este împotriva securismo-comunismului, pentru democrație, pentru valorile europene. Din conflictul artificial cu PSD, nu se poate constata nimic în acest sens. Președintele este el însuși un om de paie, mânat de interese minore, personale, nefiind un unul dintre cei care să se fi sacrificat pentru democrație și condiție rezonabilă. A cânta după repertoriul serviciilor secrete și agenda  unor șefi de instituții centrale, e prea puțin pentru cineva care vrea să-și asume un al doilea mandat. Din persoana de oarecare seriozitate care este, Klaus Iohannis riscă să devină un măscărici, întratât de lipsit de asumare și proiect se dovedește a fi.

Cei care se aliniază lui Klaus Iohannis, în speranța unei schimbări, ar trebui să răspundă unei teribile întrebări. Care schimbare?