Castraveţii româneşti destinaţi exportului în UE ar putea fi distribuiţi gratuit pe piaţa internă

Castraveţii româneşti de seră destinaţi exportului în ţările Uniunii Europene ar putea fi distribuiţi gratuit pe piaţa internă, respectiv spitalelor şi caselor de bătrâni, din cauza blocării contractelor în comerţul intracomunitar, a declarat, duminică, pentru AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Rădulescu.

„Vom încerca să facem o distribuţie gratuită a castraveţilor de seră destinaţi comerţului intracomunitar, respectiv să îi dam spitalelor şi caselor de bătrâni, pentru că altfel riscăm să aruncăm la coş peste 2.000 de tone de castraveţi de seră, cât au producătorii în stoc la această dată. O decizie în acest sens se va lua însă, luni, la minister”, a precizat Rădulescu.

Distribuţia gratuită se va face împreună cu certificatele de analiză realizate în laboratoarele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Rădulescu a mai precizat că stocul de castraveţi de seră se măreşte cu circa 200 de tone pe zi.

Ministerul Agriculturii a finalizat evaluarea pierderilor înregistrate de producătorii români, situaţia urmând să fie transmisă Comisiei Europene în cursul zilei de luni.

Din datele furnizate de oficialul MADR, producătorii români pierd zilnic circa 100.000 de euro din cauza blocării schimburilor intracomunitare cu castraveţi, dar şi scăderii vânzărilor pe piaţa internă cu 70%. Calculate la o perioadă de 60 de zile, pierderile ar pute ajunge la nouă milioane de euro.

România exportă la aceasta oră doar castraveţi cornişon, în jur de 400-500 tone pe zi, dar mai mult către ţările din est, cu precădere Polonia şi Moldova, castraveţii de seră, cei lunguieţi, fiind preferaţi în ţările occidentale.

Suprafaţa ocupată cu sere în România se ridica la 600 de hectare, din care circa 60 de hectare sunt cultivate cu castraveţi.

Potrivit OMS, 12 ţări europene au semnalat deja cazuri de contaminare cu bacteria E.coli, care provoacă sângerări ale sistemului digestiv şi, în cazurile cele mai grave, probleme renale. În total, aproape 2.000 de persoane ar fi infectate, fiind înregistrate şi decesul a unui număr de 18 persoane, cele mai multe din Germania. Alte cazuri de contaminare s-au înregistrat în Suedia, Danemarca, Marea Britanie, Olanda.