Ce eroare majoră a făcut Simona Halep

Pe Simona Halep a „omorât-o” „Bucureştiul”. Ce obiectiv anunţase Wim Fissette. Cine vine de regulă pe zgură după ce joacă pe iarbă. Ce au făcut celelalte jucătoare din top 20. Ce păţit capii de serie care a comis aceeaşi eroare ca şi Halep.

O ascensiune mai mult decât meritorie…

Simona Halep a avut o jumătate de an foarte bună în circuitul WTA. A intrat în circuitul din 2014 de pe poziţia nr.11 în clasamentul mondial al WTA şi este în prezent pe locul 2 în această ierarhie. A jucat un sfert de finală, o semifinală şi o finală în turnee de Grand Slam, a câştigat un turneu din a treia categorie valorică (cel de la Doha) şi unul dintr-a cincea categorie valorică (Bucharest Open), a jucat o finală într-un turneu din a doua categorie valorică. Până la US Open, în acest an Halep a jucat 50 de meciuri (38 de victorii şi 12 înfrângeri), câştigând 3.317.147 Dolari. O ascensiune mai mult decât meritorie, care a venit în continuarea celei din 2013, când a începutul circuitul WTA de pe locul 47.

…Şi o evoluţie palidă la US Open

După performanţele de la Roland Garros (finală) şi Wimbledon (semifinală) toată lumea se aştepta la un rezultat bun la ultimul turneu de Grand Slam al anului, US Open. De altfel, Wim Fissette, antrenorul Simonei Halep, declara pe 15 iulie: „Obiectivul nostru este să cîştigăm US Open! Simona a fost aproape la Paris, dar şi la Wimbledon. Vom încerca să facem din Simona o jucătoare mai bună, cum încercăm, de altfel, mereu. Totul ţine de detalii. Pas cu pas, ea va deveni tot mai bună. Sînt convins că va veni şi un titlu de Grand Slam anul acesta sau, dacă nu, la anul”.

Ce s-a întâmplat la US Open (unde Simona Halep a pornit din poziţia de cap de serie nr.2) se ştie. În primul tur s-a cam chinuit şi a pierdut chiar şi un set în faţa foarte modestei Danielle Collins, locul 553 WTA; a urmat un joc ceva mai bunt şi o victorie categorică în faţa slovacei Jana Čepelová (65 WTA), dar adversara sa nu a existat pe teren. După care a urmat dezastrul în faţa unei jucătoare de 32 de ani clasată pe locul 121 WTA şi care a obţinut ultimele rezultate meritorii acum…14-15 ani. Croata stabilită în SUA, Mirjana Lucic-Baroni, învingătoarea Simonei Halep a jucat în acest an până la US Open 33 de meciuri, obţinând 13 victorii (una singură la o jucătoare din top 100) şi a câştigat 151.000 de dolari (în special datorită prezenţei în turul 1 în celelalte turnee de Grand Slam, un învinşii au primit 42.084 dolari – la Wimbledon, 31.634 la Roland Garros şi 26.597 la Australian Open). În toată cariera ei de profesionistă care a început în 1997, Baroni a câştigat 1.856.130 dolari, adică jumătate cât a câştigat Halep într-o jumătate de an. Ei bine, în faţa acestei jucătoare, care a jucat şi cu bandaje la mâna dreaptă, Halep a evoluat foarte slab şi a pierdut. Dar, repetăm, nu doar în acest meci, ci în toate cele trei jucate la US Open, Halep nu a fost Halep. Şi nici la cele două turnee din SUA de dinainte de US Open, Halep nu a rupt deloc gura târgului.

Turneul de la Bucureşti a „omorât-o”

Simona Halep şi/sau cineva din staff-ul ei tehnic sau managerial a(u) comis o eroare fundamentală. După un turneu extrem de dificil disputat pe iarbă şi înaintea unui turneu de obiectiv pe o suprafaţă tare (ciment) a venit la Bucureşti şi a jucat integral (5 tururi) un turneu pe zgură. Un sportiv care are drept obiectiv o clasare cât mai bună la un turneu major pe ciment, nu vine pe zgură (mai ales că nu mai urmează niciun turneu important pe zgură până la sfârşitul anului) direct de pe „iarbă”. O astfel de trecere influenţează negativ toţi parametri sportivului în următoarele evoluţii pe ciment. Este ca şi cum o naţională care a participat la mondialele din Brazilia ar fi făcut înainte de turneul final un cantonament şi ar fi jucat nişte amicale în Islanda.

Pentru cei mai puţin iniţiaţi, menţionăm că turneu de la Bucureşti (în fapt fostul turneu de la Budapesta, cedat de proprietar, un magnat ungur, pentru 4 ani capitalei României, pentru că nu mai era de mult rentabil) este un turneu de nivelul V valoric (cel mai de jos) din circuitul WTA. De regulă, la un turneu de genul celui de la Bucureşti participă jucătoare în curs de afirmare, jucătoare care vor să mai câştige ceva puncte şi câteva locuri în clasamentul WTA şi ceva bani (deloc mulţi). La astfel de turnee mai vin jucătoare care vor să „se refacă”, adică jucătoare care în general nu trec de mai mult de două sau trei tururi la turneele „mari”. Foarte, foarte rar apar jucătoare din top 20 WTA la astfel de turnee. Concluzia, Simona Halep nu avea ce căuta la acest turneu. Pentru că nu se încadrează în niciuna din categoriile de jucătoare mai sus prezentate. În 2013 Simona Halep a participat şi a câştigat turneul de la Budapesta. Numai că pe atunci, Simona se afla pe locul 30 WTA şi un astfel de turneu i se potrivea. Acum însă…

Care au fost raţiunile participării la Bucureşti?

Tocmai ţinând cont de toate aspectele mai sus prezentate, sunt de neînţeles raţiunile pentru care Simona Halep a ales să joace la Bucureşti. Pentru suma de 43.000 de dolari (premiul pentru locul 1), nu se merita; pentru cele 280 de puncte câte se acordă câştigătoarei, iarăşi nu se merita. (Un tur în plus dacă mai juca la US Open îi aducea 240 de puncte şi 82.250 de dolari peste ce a câştigat prin calificarea în turul III).

Dacă – repetăm, nu ştim care au fost raţiunile participării – Simona Halep a vrut să fie văzută „pe viu” de români, sau a vrut să-şi treacă în palmares un turneu de mică anvergură sau a vrut să ridice nivelul turneului, atunci toate aceste se bat cap în cap cu obiectivul anunţat pe 15 iulie de antrenorul ei şi anume câştigarea US Open. Toate aceste raţiuni NU au însă vreo legătură cu marea performanţă şi cu aspiraţiile unui loc 2 mondial (sau loc 3, pe cât era Simona la ora turneului). Sau dacă (şi nu ar fi primul sportiv care procedează aşa) Halep a cedat „cântecelor de sirenă” şi a venit să-l ajute electoral pe cel care s-a lăudat că „am contribuit” la aducerea turneului la Bucureşti „pentru ca românii să o vadă pe Simona” ( ne referim la Victor Ponta), iarăşi ne aflăm în faţa unei situaţii care nu are vreo legătură cu marea performanţă. Dar dacă tot a ţinut să fie văzută la Bucureşti, atunci Simona Halep ar fi trebuit să joace un meci, după care să se retragă. Una peste alta, participarea la turneul de la Bucureşti a contribuit enorm la ratarea de la US Open. Şi, acum, când vedem ce s-a întâmplat la US Open, putem spune că ratarea este cu atât mai dureroasă cu cât exact pe partea ei de tablou au căzut cele mai periculoase adversare, inclusiv „compexul” ei, Maria Sharapova.

Şi Simona Halep a mai comis o eroare. Din cele 4 turnee pe ciment la care ar fi putut teoretic participa înainte de US Open, Halep a participat numai la două (Toate jucătoarele din top 20 au participat la câte 3 din cele 4 turnee). Iar la al doilea a pierdut „strategic” primul meci, deşi ar fi fost bine să mai joace un meci sau două pentru acomodare cu sufrafaţa de joc.

Categorii de turnee în WTA Tour 2014

În cele ce urmează vom arăta ce participări sunt de regulă la turneele pe zgură şi pe ciment dintre Wimbledon şi US Open. Dar înainte vă vom prezenta categoriile de turnee din circuitul WTA.

1. Grand Slam (4 turnee) – premii între 33 şi 42 milioane de dolari
2. WTA Premier Mandatory (4 turnee) – premii între 4 şi 5,2 milioane dolari
3. WTA Premier 5 (5 turnee) – premii între 2,2 şi 2,5 milioane dolari
4. WTA Premier (12 turnee) – premii între 600.000 şi 1 milion de dolari
5. WTA International tournaments (31 turnee) – premii 220.000 – 250.000 dolari
   

Participări la turneele pe zgură

Între Wimbledon şi US Open se desfăşoară trei turnee pe zgură. Toate sunt din categoria WTA Internaţional – deci al V-a nivel ca valoare – şi sunt dotate cu premii în valoare totală de 250.000 de dolari. Două se desfăşoară în paralel (cel de la Bucureşti şi cel din Austria), după care urmează cel din Suedia.

Dacă privim cu atenţie la capii de serie principali (1 – 8) de la ultimele 5 ediţii la cele 3 turnee, vom observa că doar 4 jucătoare din top 10 au participat câte-o singură dată: Flavia Pennetta, 10 WTA în 2010 în Suedia, Caroline Wozniacki, 1 WTA în 2011 în Suedia (s-a retras în turul II), Serena William, 1 WTA în 2013 în Suedia (a câştigat turneu) şi Simona Halep, 3 WTA la Bucureşti în 2014 (a câştigat turneul). În rest, la Budapesta+Bucureşti nu a fost în ultimii 5 ani nicio jucătoare din top 20, în Austria la ultimele 5 ediţii au fost doar 3 jucătoare din top 20, iar în Suedia a mai fost o singură jucătoare din top 20. Liderele mondiale din 2011 şi 2013 au participat la turneul din Suedia, pentru că au primit o bursă substanţială de la nişte sponsori care au plătit bani grei pentru a ridica valoarea scăzută a turneului. O situaţie exactă a principalilor capi de serie la cele trei turnee pe zgură puteţi vedea mai jos.

GDF Suez Grand Prix Budapesta (prima săptămână din iulie – 220.000 dolari)

• 2010: capi de serie 1 şi 2 (27 şi 30 WTA) – capi de serie 7 şi 8 (50 şi 51 WTA)
• 2011: capi de serie 1 şi 2 (29 şi 34 WTA) – capi de serie 7 şi 8 (78 şi 82 WTA)
• 2012: capi de serie 1 şi 2 (28 şi 38 WTA) – capi de serie 7 şi 8 (54 şi 56 WTA)
• 2013: capi de serie 1 şi 2 (30 şi 31 WTA) – capi de serie 7 şi 8 (75 şi 78 WTA)

BRD Bucharest Open (7 – 13 iulie); 250.000 dolari)

• 2014: capi de serie 1 şi 2 (3 şi 21 WTA) – capi de serie 7 şi 8 (62 şi 63 WTA)

Gastein Ladies Austria (7 – 13 iulie; 250.000 dolari)

• 2010: capi de serie 1 şi 2 (36 şi 41 WTA) – capi de serie 7 şi 8 (63 şi 64 WTA)
• 2011: capi de serie 1 şi 2 (16 şi 29 WTA) – capi de serie 7 şi 8 (51 şi 52 WTA)
• 2012: capi de serie 1 şi 2 (27 şi 35 WTA) – capi de serie 7 şi 8 (66 şi 80 WTA)
• 2013: capi de serie 1 şi 2 (33 şi 53 WTA) – capi de serie 7 şi 8 (71 şi 72 WTA)
• 2014: capi de serie 1 şi 2 (14 şi 15 WTA) – capi de serie 7 şi 8 (39 şi 50 WTA)
  

Swedish Open (14 – 20 iulie; 250.000 dolari)

• 2010: capi de serie 1 şi 2 (10 şi 20 WTA) – capi de serie 7 şi 8 (66 şi 68 WTA)
• 2011:capi de serie 1 şi 2 (1 şi 21 WTA) – capi de serie 7 şi 8 (55 şi 59 WTA)
• 2012: capi de serie 1 şi 2 (24 şi 26 WTA) – capi de serie 7 şi 8 (41 şi 48 WTA)
• 2013: capi de serie 1 şi 2 (1 şi 30 WTA) – capi de serie 7 şi 8 (75 şi 77 WTA)
• 2014: capi de serie 1 şi 2 (21 şi 23 WTA) – capi de serie 7 şi 8 (60 şi 61 WTA)

Unde au jucat vedetele din top 10

Dintre cele 32 de jucătoare care au fost cap de serie la US Open 2014, doar Simona Halep (cap de serie nr.2), Sara Errani (13), Carla Suárez Navarro (15), Andrea Petkovic (18), Alizé Cornet (22), Anastasia Pavlyuchenkova (23) şi Roberta Vinci (28) au participat între Wimbledon şi US Open la câte-un turneu pe zgură. Cu excepţia Sarei Erani, niciuna nu a trecut de turul III acum la US Open. În schimb, toată „crema” (restul capilor de serie, dar şi alte jucătoare din top 50) nu au pus piciorul pe iarbă sau pe zgură după Wimbledon, participând doar la turneele din SUA şi Canada pe suprafeţe identice sau aproape identice cu cele de la US Open. Vă prezentăm capii de seire 1 – 8 de la cele 5 turnee pe suprafeţe „hard” desfăşurate înainte de UDS Open

28 iulie – 3 august: Bank of the West Classic (Stanford, SUA – 710.000 Dolari)

1. Serena William – 1 WTA

2. Agnieszka Radwańska – 5 WTA

3. Angelique Kerber – 8 WTA

4. Victoria Azarenka – 10 WTA

5. Ana Ivanovic – 11 WTA

6. Dominika Cibulková – 12 WTA

7. Carla Suárez Navarro – 16 WTA

8. Andrea Petkovic – 18 WTA.

28 iulie – 3 august: Citi Open (Washington DC, SUA – 250.000 Dolari)

1. Lucie Šafářová – 17 WTA

2. Ekaterina Makarova – 20 WTA

3. Alizé Cornet – 21 WTA,

4. Sloane Stephens – 22 WTA

5. Anastasia Pavlyuchenkova – 24 WTA

6. Svetlana Kuznetsova – 26 WTA

7. Madison Keys – 27 WTA

8. Sorana Cârstea – 29 WTA

02 – 10 august: Rogers Cup (Montreal, Canada – 2.369.000 Dolari)

1. Serena William – 1 WTA

2. Petra Kvitová – 4 WTA

3. Agnieszka Radwańska – 5 WTA

4. Maria Sharapova – 6 WTA

5. Eugenie Bouchard – 7 WTA

6. Angelique Kerber – 8 WTA

7. Jelena Janković – 9 WTA

8. Victoria Azarenka – 10 WTA

11 – 17 august: Western & Southern Open (Cincinnati, SUA – 2.369.000 Dolari)

1. Serena William – 1 WTA

2. Simona Halep – 3 WTA

3. Petra Kvitová – 4 WTA

4. Agnieszka Radwańska – 5 WTA

5. Maria Sharapova – 6 WTA

6. Angelique Kerber – 7 WTA

7. Eugenie Bouchard – 8 WTA

8. Jelena Janković – 9 WTA

18 – 23 august: Connecticut Open (New Haven, SUA – 795.707 Dolari)

1. Simona Halep – 2 WTA

2. Petra Kvitová – 4 WTA

3. Eugenie Bouchard – 8 WTA

4. Caroline Wozniacki – 12 WTA

5. Dominika Cibulková – 13 WTA

6. Flavia Pennetta – 14 WTA

7. Sara Errani – 15 WTA

8. Samantha Stosur – 21 WTA

Notă: poziţiile în clasamentul WTA erau cele de la data desfăşurării turneelor respective, din această cauză apar unele jucătoare cu clasări diferite – un loc mai sus sau mai jos în ierarhie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.