CE: Se mențin preocupări cu privire la independența justiției

Comisia Europeană consideră că România a făcut progrese în numeroase domenii de la rapoartele anterioare din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), dar are şi multe „îngrijorări”, se arată în documentul publicat miercuri de Comisia Europeană.

Potrivit raportului, citat de Agerpres, rezultatele principalelor instituții judiciare și de integritate se mențin pozitive. Schimbările legislative „necesare și îndelung așteptate” continuă, iar spiritul de cooperare dintre instituțiile judiciare și Ministerul Justiției contribuie la reglementarea problemelor manageriale. În acest sens, situația a avut de câștigat de pe urma atmosferei politice mai calme, începând din primăvara anului trecut, notează Comisia.

Raportul consemnează însă că se mențin preocupări cu privire la independența justiției și că există „multe exemple” de rezistență față de măsurile vizând integritatea și combaterea corupției la nivel politic și administrativ. Conform CE, amendarea ‘”grăbită și netransparentă” a Codului penal, în decembrie 2013, a stârnit ample preocupări, fiind percepută ca „provocare fundamentală” la adresa regimului juridic de combatere a corupției și promovare a integrității, deși Curtea Constituțională a demonstrat existența unui echilibru de puteri, calificând modificările drept neconstituționale. În ceea ce privește capitolul important al numirilor în posturi-cheie, există o imagine de ansamblu mixtă, anumite proceduri derulându-se în mod deschis, transparent și pe baza meritelor, în timp ce altele pot face obiectul unor critici din motive legate de interferențe politice, se arată în document.

În ansamblu, imaginea are consecințe asupra măsurii în care procesul de reformă din România poate fi considerat durabil, apreciază CE. Pe de o parte, rezistența unor instituții-cheie la presiuni intense a arătat că abordarea reformistă a prins rădăcini într-o parte importantă a societății românești. Pe de altă parte însă, ușurința cu care pietrele de temelie ale reformei au putut fi contestate în Parlament amintește că nu există un consens în ce privește urmărirea obiectivelor MCV, menționează CE.

În acest context, Comisia invită România să adopte o serie de măsuri în domeniile independenței justiției, al reformei justiției, al integrității și al luptei împotriva corupției.

Apărarea independenței justiției de către liderii ei trebuie să continue, iar integritatea și profesionalismul trebuie să fie factorii-cheie care să călăuzească procedurile de numire, se afirmă în raport. În acest sens, Comisia îndeamnă România, în primul rând, să se asigure că în codul de conduită al parlamentarilor sunt cuprinse prevederi clare ca legislatorii și procesul legislativ să respecte independența justiției și deciziile justiției în special.

În același timp, statul român trebuie să creeze CSM condițiile necesare pentru consolidarea activităților depuse în scopul protejării independenței justiției și al susținerii magistraților individuali care se confruntă cu provocări referitor la independența justiției.

MCV: Obligaţia instituţiilor statului de a respecta independenţa justiţiei să apară în Constituţie

Tot la capitolul independența justiției, România este îndemnată să profite de ocazia unei posibile revizuiri a Constituției pentru monitorizarea prevederilor existente cu privire la separarea puterilor cu o declarare clară a obligației puterilor executivă și legislativă de a respecta independența sistemului judiciar. De asemenea, România este invitată să accelereze eforturile de informare și conștientizare a presei și opiniei publice în ce privește rolul și statutul justiției și cazuri aflate pe rol.

În domeniul reformei în justiție, CE consideră că progresele realizate în ce privește consecvența jurisprudenței și practicii judiciare trebuie accelerate, incluzând și măsuri care să grăbească procedurile tribunalelor și să permită aplicarea de noi proceduri cum este confiscarea extinsă. Punctual, România este îndemnată să continue în ritm susținut rezolvarea problemelor legate de volumul de lucru și să adopte măsurile legislative necesare pentru restructurarea sistemului de tribunale; să doteze factorii de conducere din domeniul judiciar cu instrumentele necesare de informare cu privire la funcționarea sistemului de justiție (cum sunt instrumentele statistice, gestionarea cazurilor, sondaje în rândul utilizatorilor și sondaje în rândul angajaților); să asigure publicarea on-line la timp și integrală, ca și actualizarea continuă a tuturor deciziilor și motivațiilor instanțelor de judecată; să asigure participarea la proces a tuturor profesiilor juridice și a administrației publice; să finalizeze procedurile cu privire la legea pensiilor magistraților condamnați pentru fapte penale; să îmbunătățească implementarea deciziilor adoptate de instanțe la toate nivelurile pentru a asigura o executare adecvată a hotărârilor judecătorești și a sancțiunilor financiare.

În ce privește integritatea, CE susține întărirea progreselor făcute prin clarificarea cadrului juridic, astfel încât să se asigure că nu mai există dubii cu privire la aplicarea sa. În acest sens, explică raportul, România trebuie să se asigure că nu există excepții de la aplicabilitatea legilor cu privire la incompatibilitate, conflict de interese și averi nejustificate. În același timp, guvernul și ANI sunt îndemnate să coopereze la dezvoltarea și propunerea unor acte legislative vizând îmbunătățirea cadrului de integritate. CE recomandă de asemenea implementarea verificării ex-ante a achizițiilor publice în cadrul ANI, în perspectiva extinderii acestor verificări de la fondurile UE la toate procedurile de achiziții publice. Tot la acest capitol, României i se cere să asigure că, prin implementarea noului statut al parlamentarilor, se mărește la maximum numărul de hotărâri judecătorești definitive care sunt executate automat.

Raportul îndeamnă România, în ce privește combaterea corupției, să mențină hotărârea cu care este aplicată legea în cazurile de corupție la nivel înalt și să o extindă și la corupția la scară mică. Pentru aceasta, România trebuie să se asigure că legislația cu privire la corupție este aplicată în mod egal tuturor, să ia măsuri pentru a îmbunătăți caracterul uniform și disuasiv al pedepselor aplicate în cazurile de corupție în toate instanțele din țară, să-și intensifice eforturile de urmărire penală a micii corupții și să dezvolte Strategia națională anticorupție, cu stabilirea de criterii de referință și obligații mai coerente pentru administrația publică și punerea rezultatelor la dispoziția publicului, conchide executivul comunitar.

În raport se mai afirmă că acțiunea de contestare a autorității CCR din vara anului 2012 (când a fost suspendat Traian Băsescu – nr) nu a fost repetată și, în plus, rolul acestei instituții de „arbitru important” a fost consolidat.

Deși nu fac strict parte din sistemul judiciar, Constituția și Curtea Constituțională se află în centrul statului de drept, iar Curtea Constituțională va continua să joace un rol esențial în apărarea unor principii-cheie, cum ar fi separarea puterilor, precum și în cadrul unor eventuale discuții viitoare asupra modificării Constituției, se subliniază în secțiunea din raport consacrată stării procesului de reformă.

În acest sens, consideră Comisia, la reluarea, probabil în cursul acestui an, a dezbaterilor constituționale, este important să se ofere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) posibilitatea de a face observații cu privire la toate domeniile care țin de sistemul judiciar. Mai precis, va trebui să se acorde atenție excluderii acelor modificări care măresc posibilitatea politicienilor de a influența factorii de decizie din sistemul judiciar sau de a contesta independența și autoritatea sistemului judiciar. Din acest motiv, angajamentul guvernului de a consulta Comisia de la Veneția, în special, este un semn important al angajamentului României de a-și baza toate modificările constituționale viitoare pe norme europene, se precizează în raport. Autoritățile române și-au exprimat, de asemenea, intenția clară de a ține la curent CE.

Raportul amintește, evocând presiunile exercitate asupra independenței sistemului judiciar, că atacurile mediatice motivate politic la adresa unor judecători, procurori și membri ai familiilor acestora, precum și la adresa unor instanțe și a unor parchete au scăzut „se pare”, din iulie 2012, în număr și în forță, însă ele continuă să existe. Există, de exemplu, cazuri de critică directă la adresa unor instituții judiciare și a unor magistrați cu puțin timp înainte de pronunțarea unor hotărâri judecătorești care vizau persoane politice importante, se menționează în document.

Comisia Europeană a dat publicităţii un comunicat de presă înaintea publicarii oficiale a raportului de progres al Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare.

Textul comunicatului publicat de CE:

Raportul prezintă analiza Comisiei privind măsurile întreprinse de România în ultimele doisprezece luni și indică domeniile unde sunt necesare măsuri suplimentare.

Președintele Barroso a declarat: „Acest raport arată că România a întreprins pași importanți. Multe persoane din cadrul instituțiilor-cheie din domeniul judiciar și în materie de integritate au demonstrat un angajament real față de reformă. Raportul arată însă și că progresele nu au fost ușor de obținut și că cele realizate într-un domeniu pot fi anulate de regrese în alt domeniu. Sper că acest raport va indica în mod clar ce rămâne de făcut pentru a continua și consolida reforma și pentru a asigura o tendință pozitivă și durabilă.”

Prezentul raport evaluează progresele recente realizate de România în două domenii principale ale MCV: reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției. Această evaluare arată că, de la ultimul raport în cadrul MCV, România a făcut progrese în numeroase domenii. Bilanțul instituțiilor-cheie din domeniul judiciar și în materie de integritate a rămas pozitiv, în ciuda unor circumstanțe uneori dificile. A continuat adoptarea unor modificări legislative necesare și îndelung așteptate, iar spiritul de cooperare dintre instituțiile judiciare și Ministerul Justiției contribuie la soluționarea problemelor de ordin managerial. În acest sens, situația a beneficiat de atmosfera mai calmă din punct de vedere politic din ultimii ani.

Cu toate acestea, persistă preocupările legate de independența sistemului judiciar și sunt multe exemple de rezistență la măsurile în materie de integritate și anticorupție. Modificarea expeditivă și netransparentă a Codului penal în decembrie 2013 a stârnit o preocupare generală, fiind privită ca o atingere adusă sistemului de combatere a corupției și de promovare a integrității, chiar dacă Curtea Constituțională a demonstrat funcționarea sistemului de control și echilibru, declarând această modificare neconstituțională.

În ceea ce privește capitolul important al numirilor în posturi-cheie, avem o imagine de ansamblu mixtă, anumite proceduri derulându-se în mod deschis, transparent și pe baza meritelor, în timp ce altele pot face obiectul unor critici din motive legate de interferențe politice. În ansamblu, imaginea are consecințe asupra măsurii în care procesul de reformă din România poate fi considerat durabil, iar evoluțiile pozitive – ireversibile.

Comisia consideră că procesul de monitorizare din cadrul MCV, oportunitățile oferite de fondurile UE și angajamentul constructiv al Comisiei și al unui număr mare de state membre continuă să fie un sprijin valoros pentru reforma din România. Comisia invită România să continue și să consolideze progresele realizate în ceea ce privește recomandările sale în materie de reformă a sistemului judiciar, de integritate și de luptă împotriva corupției. Următorul raport va fi publicat peste aproximativ un an.