Ce se schimbă de la 1 februarie, după Brexit?

În noaptea de vineri spre sâmbătă, la 23hGMT (1h00, la București), la 1.317 zile după ce britanicii au decis prin vot să părăsească Uniunea Europeană, a avut loc oficial ceea ce între timp a devenit un substantiv comun – Brexitul. Astfel, după 47 de ani de conviețuire frământată, perioadă în care britanicii au mai votat la un referendum referitor la rămânerea în UE, divorțul, amânat în trei rânduri, a devenit efectiv, Marea Britanie devenind prima țară membră care face un atare pas.

Dintre nenumăratele analize făcute odată ce Brexitul a devenit realitate, mi-a reținut cea în care se spunea că, „părăsind UE, Union Jack va aborda un viitor incert”. Cred că este adevărat, dar același lucru este la fel de adevărat și în ce privește UE. Spun asta gândindu-mă că, după ce britanicii au optat pentru Brexit, nu am văzut la nici un mahăr al UE sau la lideri ai statelor membre de pe continent, în primul rând din Germania și Franța, o analiză lucidă și responsabilă a cauzelor reale și profunde care au dus la acest divorț istoric.

Poate acum, în l 12-lea ceas, ar trebui evidențiată declarația președintelui francez Emmanuel Macron, care vorbea despre Brexit ca despre un „semnal de alarmă istoric”, care „trebuie să ne facă să reflectăm”.

Ursula von der Leyn – ignorantă sau neștiutoare?

În schimb, nemțoaica Ursula von der Leyn, președinta Comisiei Europene, s-a găsit să înțepe britanicii în stil de „țață de Bruxelles”.„Experiența ne-a demonstrat că forța nu constă într-o splendidă izolare, ci în uniunea noastră unică!”, a spus la o conferința de presă comună alături de ceilalți șefi ai UE.

Să nu știe ea, ceea ce mi s-ar părea deosebit de grav, sau să ignore, ceea ce mi s-ar părea și mai grav, că Marea Britanie, cea legată de continent de Canalul Mânecii, are un aport decisiv la apariția și consolidarea instituțiilor democratice ale unui stat, începând cu Parlamentul?

Să nu țină minte, ceea ce ar fi inacceptabil, sau să ignore, ceea ce este impardonabil dacă precizăm că este nemțoaică, faptul că Marea Britanie a avut un aport covârșitor, ilustrat de numărul uriaș de jertfe umane și de imensele sacrificii materiale, în eliberarea zonei vestice europene de sub dominația hitleristă din cel de Al Doilea Război Mondial ?

Pupila Angelei Merkel, a est-germanei care și-a petrecut tinerețile printre nudiștii din stațiunea românească 2 Mai, nu știe, uită sau igonoră faptul că Regatul Unit a intrat în război după violarea neutralității Belgiei, țară pe care se angajase că o va apăra, iar în 1939 a declarat război Germaniei hitleriste după ce aceasta invadase Polonia?

Atunci, amintitul Churchill a ținut să avertizeze că Marea Britanie va lupta „pentru a salva lumea de ciuma tiraniei naziste”, în numele „valorilor sacre ale umanității”, pe care Londra a înțeles să le apere dincolo de fruntariile Europei.

Charles de Gaulle și veto-ul său antibritanic

Da, este adevărat că britanicii, care, timp de secole, s-au simțit protejați de insularitatea lor, au fost convinși că sistemul lor de valori democratice nu a fost atins de război, drept pentru care nu au avut de gând să se identifice cu un continent umilit, care a plătit „prețul nebuniilor totalitare și erorilor sale”, după cum observa istoricul francez Francois-Charles Mougel, specialist în probleme britanice.

Pe urmă, când în anii 1960-1970, britanicii au dorit să se alăture Europei, gen. Charles de Gaulle, președintele Franței, s-a opus în două rânduri (1963 și 1967) cererii britanice de adeziune, el temându-se că agricultorii francezi vor fi foarte afectați și că Regatul Unit va deveni Calul Troian al SUA în Comunitatea Economică Europeană. Abia sub președinția lui Georges Pompidou, Marea Britanie se va alătura CEE, în 1973.

Personal sunt convins că, odată cu schimbarea generațiilor, britanicii care nu au uitat că, la începutul secolului XX, țara lor era un imperiu ce se întindea pe un sfert din glob, din Canada în Australia, trecând prin India, iar urmașii celor care clădiseră un atare imperiu erau uneori puși pe coji de nucă de mahării UE, nu puteau accepta la infinit așa ceva. Astfel, mulți dintre cei care, vineri seara, au mers în fața Parlamentului spre a celebra Brexitul, țineau să precizeze: „Noi iubim Europa! Nu pe ea o părăsim, ci instituțiile sale, birocrația ei, constrângerile sale!”

Aceeași Ursula von der Leyn, care, ca lideră a Comisiei Europene, îl cita, vineri, pe părintele fondator al Europei, Jean Monet, cel care spunea că „Nu sunt optimist, nu sunt pesimist: sunt hotărât”, și tot ea care elogia „elanul politic” înregistrat după debutul său de UE, nu a auzit, ceea ce nu m-ar surprinde sau nu vrea să știe, ceea ce nu poate fi de înțeles, că, imediat după ultima conflagrație mondială, marele politician britanic Winston Churchill se declara partizan al creării „statelor Unite ale Europei”!

Cum spuneam, în orele ce au premers efectiv Brexitul, Ursula von der Leyn și președintele Consiliului European, Charles Michel, și cel al Parlamentului European, David Sassoli, au ținut să evidențieze „forța UE”, să-i critice pe cei care „încerarcă să slăbească Uniunea” și „s-o divizeze”, dorind ca Brexitul să fie un prilej de reafirmare a valorilor și regulilor europene.Vorbe,vorbe, vorbe…

Viitorul incert al relației Londra-Bruxelles

În noul context, schimburile cotidiene între Marea Britanie și UE vor continua la fel ca și înainte până la 31 decembrie 2020. Este vorba de o perioadă de tranziție, în timpul căreia Londra și Bruxellesul vor negocia viitoarea lor relație. Până atunci trebuie notat că vor interveni unele schimbări concrete, pe care le-a sintetizat „France Presse”.

66 milioane de locuitori mai puțin în UE.Marea Britanie a fost cea de a doua putere economică a Uniunii, iar prin ieșirea celor 66 de milioane de locuitori ai săi din Uniune populația acesteia va fi de 440 de milioane, teritoriul micșorându-se cu 5,5%. Dacă vreodată va hotărî să revină în UE, Marea Britanie va trebui să reia procedura abișnuită de adeziune.

Cei 73 de eurodeputați britanici ies din scenă.La Bruxellles și Strasbourg, unde sunt cele două sedii europene, retragerea britanică determină schimbări reale și majore. Atfel, niciunul dintre cei 73 eurodeputați britanici aleși în mai 2019 nu-și păstrează locul. În locul lor vin 27 de reprezentanți din 14 state membre – fotoliile celelate fiind păstrate ca rezervă în caz de extindere a UE. Numărul eurodeputaților se reduce la 705 de la 751. Primul ministru britanic nu va mai fi invitat la „summiturile” europene, iar membrii guvernului de la Londra nu vor lua parte la reuniunile ministeriale.

Britanicii care lucrează în instituțiile europene își pot încheia activitatea acolo, dar nu vor fi angajați alții și nu vor lua parte la concursuri pentru ocuparea unor atare posturi Totuși, mulți dintre aceștia au dublă naționalitate. Marea Britanie se va supune Curții de Justiție a UE, competentă în toate procedurile ce vor fi introduse până la finele tranziției.Mandatele celor trei judecători britanici ai Curții și Tribunalului se încheie imediat, în timp ce avocata generală a acestei țări își continuă activitatea până la desemnarea unui succesor. În ce privește bugetul UE, Marea Britanie, al doilea mare contributor, cu mult în urma Germaniei, va continua să-și achite partea ce-i revine până la sfârșitul tranziției.

Drepturile cetățenilor. Potrivit ONU, circa 1,2 milioane de britanici trăiesc în țări din UE ( în principal în Spania, Irlanda, Franța, Germania și Italia), în vreme ce, așa cum arată Oficiul britanic de statistici, 2,9 milioane de resortisanți din celelalte 27 țări din UE ( între care și mulți români) trăiesc în Regatul Unit, ceea ce reptrezintă 4,6% din populație. În virtutea unui acord, expatriații aflați de-o parte și de alta a Canalului Mânecii înaintea sfârșitului perioadei de tranziție își păstrează toate drepturile de reședință și de muncă în țara în care s-au instalat.

Cetățenii europeni ce stau în Marea Britanie trebuie să se înregistreze pentru a beneficia de aceste drepturi. Pentru britanicii ce trăiesc în UE, procedurile diferă de la o țară la alta. Libertatea de circulație se aplică până la finele lunii decembrie 2020. Detaliile drepturilor reciproce vor fi negociate după Brexit.

Negocierile. Regatul Unit a negociat deja mai mulți ani termenii ieșirii sale din UE cu o echipă a CE condusă de francezul Michel Barnier. Acum negocierile intră într-o nouă fază, iar Barnier își va prezenta luni mandatul pentru relațiile viitoare dintre cele două părți. Este sigur că vor fi negocieri aspre, cu un viitor incert.

Cum spuneam, acestea vor fi complicate și se anunță disputate, ele privind domeniul comercial, cel de securitate sau pescuitul. Londra vrea să le încheie în timp record, înainte de finele anului, și exclude orice prelungire a lor. Bruxellesul crede că finalizarea lor la finele anului este practic imposibilă.

Premierul britanic Boris Johnson va anunța, probabil luni, programul său de negocieri. În vreme ce de partea UE mandatul de negocieri va fi aprobat de fiecare dintre cele 27 state membre. El va avea în vedere îndeosebi parteneriaul economic în special acordul de liber schimb, problemele de securitate și încadrarea juridică a noii relații, mai ales în cazul litigiilor. De notat că guvernul britanic vorbește deja despre dreptul său de a se îndepărta de reglementările europene și normele europene, îndeosebi în domeniul social și în cel al mediului înconjurător.

Or, liderii UE repetă mereu că accesul la piața unică a UE și la cele 440 de milioane de consumatori va fi proporțional cu felul în care vor fi respectate aceste reglementări.Unul dintre primele subiecte foarte sensibile ce trebuie rezolvate este pescuitul și accesul în apele teritoriale britanice, pentru care Londra a sporit mizele, îndeosebi în fața neliniștii pescuitorilor francezi și danezi.

Cum se constată, „Brexitul politic” va fi urmat de o fază de tranziție foarte foarte complexă și plină de surprize de tot felul. Pe scurt, nimic nu va fi simplu. Pe de altă parte, cum spuneam, mă tem că, exceptând amintitul gest al lui Macron – care definea Brexitul ca „un semnal de alarmă istoric” , la care ar trebui să se reflecteze -, mahării UE sunt încremeniți în proiect, fiind depășiți total de adevărata realitate din Uniune!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.