În acest spațiu, puteți citi fragmente din opera lui Gheorghe Schwartz – CEI O SUTĂ – Secretul Florența, apărută la EDITURA CURTEA VECHE 2008
11 noiembrie
Domnul a dat poruncă să se adune cei mai buni meşteri pentru a ridica un lăcaş sfânt în cinstea Sfântului Anton, care se spune că i s-ar fi arătat lui în vis, atunci când Doamna a rămas grea.
Se arată grozavă iarna care a început. De când mă ştiu n-am apucat atâta zăpadă şi atâta frig înainte de Sfântul Crăciun. Au fost găsiţi de acum oameni şi vite îngheţate.
În sate s-au arătat mai peste tot lupii.
Noaptea trecută, luna s-a spart de câteva ori în bucăţi. S-au mai arătat şi alte semne rele. Dumnezeu să aibă grijă de noi, păcătoşii!
3 decembrie
Domnul a vrut să se termine ctitoria pentru Sfântul Anton încă înainte de a se naşte coconul. Dar cum să pui bârnă pe bârnă pe asemenea ger şi viscol? Pe cei care n-au vrut să lucreze, Domnul mai înainte a pus să-i biciuiască, însă, apoi, altora le-a promis bani mai mulţi.
Mi-au murit până acum trei cai.
Nişte ciobani mi-au povestit că anul ăsta sunt mai mulţi lupi ca oi. Unul mi-a spus că a văzut lupi cu cinci picioare, dar asta nu-mi prea vine să cred.
Nepotul meu Iulian n-a mai dat de la vorbele acelea pe acasă. Nu îndrăznesc să mă gândesc la ce va fi când va sosi sorocul pe care şi l-a dat.
27 decembrie
Am trăit zilele astea numai în teamă. Nici Sfintele Sărbători nu le pot trece în mulţumire şi pace. Nepotul meu Iulian n-a mai venit pe acasă. La Palat nici o mişcare, însă de multe ori se întâmplă [acolo] lucruri importante fără ca noi cei de afară să avem habar.
Zăpada e atât de mare încât multe sate au fost acoperite cu totul.
Pe drumuri şi în aşezări s-au înmulţit tâlharii.
5 februarie
Ieri a născut Doamna o fată. Se spune că nu e băiat pentru că n-a reuşit [Domnul] să termine lăcaşul promis Sfântului Anton.
Am fost şi eu, după multă vreme, la Palat să le urez sănătate Doamnei şi Copilului. Toate mi se par [acolo] ca pe vremuri. Slavă lui Dumnezeu, nu s-a întâmplat nimic din cele de care mi-a fost atât de teamă! Pe nepotul meu Iulian nu l-am văzut , însă mi-au spus că trebuie să fie şi el undeva pe acolo. La vârsta lui, un trup de femeie te face să uiţi visele de mărire. Bine că am mai judecat şi n-am chemat-o pe maică-sa să-i vorbească după spusele pe care le-am avut cu el. Dacă mai trăia bietul taică-său – Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească! -, îl chemam fără zăbavă, dar pe femei e mai bine să nu le amesteci.
Am mai vorbit şi cu alţi boieri, n-au mai trăit nici ei aşa o iarnă. Să vedem ce-o mai fi.
De prea mult frig, oamenii au început să facă focul fără băgare de seamă şi s-a aprins oraşul în părţile înspre mori. S-au adunat oameni mulţi şi, în loc să ajute la stingerea flăcărilor, stăteau şi se încălzeau la ele. Noroc că tocmai atunci n-a fost vânt şi că nici lemnele, ude de atâta omăt, nu ardeau prea repede.
12 aprilie
Câmpul e încă plin de zăpadă şi mai cade câteodată. Cine ştie când s-o putea ieşi la muncă… şi, mai ales, ce-o să mâncăm? Au murit prea multe vite în iarna asta şi o să fie greu şi cu birul.
Nu s-au mai apucat să termine lăcaşul Sfântului Anton. Se vorbeşte că Domnul zice că dacă s-ar fi ţinut şi Sfântul Anton de înţelegere era altceva, dar i-a dat fată. Eu cred că numai oamenii netrebnici au scornit asemenea vorbe păcătoase.
Adevăr este că Domnul o să aibă mari sforţări cu birul.
Cu zăpada asta mă tem şi de revărsatul apelor.
Peste tot mişună tâlhari. Au devenit mai obraznici ca lupii. Cum îi spânzură pe doi, că şi apar alţi şapte.
6 mai
Jumătate din ţară e sub apă. Toată noaptea au bătut clopotele. În toate bisericile se fac slujbe fără întrerupere. Am oaspeţi mulţi în casă. Boierii şi-au trimis familiile în capitală ca să le mai ferească.
Au pogorât zvonuri groaznice printre oameni. Se zice că boierii sunt nemulţumiţi de felul cum vrea Domnul să strângă birul pentru a izbuti să-şi ţină domnia. Se zice că ar vrea să ia şi de la boieri.
Nepotul meu Iulian, căpitanul de arnăuţi, n-a mai dat de la vorbele acelea pe acasă.
Greu an om mai avea!
14 aprilie
Au venit boierii Răduleşti pe la mine. (Le ţin femeile şi coconii la noi, de când cu apa mare.) Au fost la Palat şi acolo se zvoneşte că Domnul ar fi fugit împreună cu Doamna şi cu copiii. Numai de nu ne-ar aduce acum şi turcul pe cap! Acolo [la Palat] e linişte şi n-au putut afla mai multe. Nu ştiu ce-o mai fi cu Iulian, nepotul meu.
Se crede greşit că înveţi cu cât treci prin mai multe şi că ţi-e mai uşor. Nu-i adevărat: omul cu răul nu se poate învăţa. Ci ştie doar toate relele la care se poate încă aştepta şi îi e şi mai greu.
16 aprilie
Numai atât: se mai întâmplă lucruri mari la Palat şi poate nu dintre cele mai bune. Mi-au spus-o câţiva boieri de nădejde. Despre nepotul meu Iulian, căpitanul de arnăuţi, nu mai ştiu nimic. În zile de astea, uşor poţi să te trezeşti scurtat cu un cap. I-am trimis vorbă să vină să-l mai sfătuiesc, dar de nu l-or găsi să mi-l aducă până mâine, m-oi duce şi eu la Palat să văd de el.
Şi încă atât: nu ştiu dacă o să mai avem recoltă anul acesta şi mi s-au prăpădit sub apă două case în vale. Şi alte pagube n-am mai avut. (Mulţumesc lui Dumnezeu!)
17 aprilie
Nici nu ştiu cum să încep şi dacă să mă încumet să aştern pe hârtie toate câte le-am auzit azi de la nepotul meu Iulian, căpitanul de arnăuţi. Am avut dreptate să mă înfricoşez de uitătura lui de atunci când am avut noi doi vorbele acelea şi poate că făceam mai bine dacă aş fi chemat-o şi pe maică-sa să-i mai vorbească, aşa cum am vrut s-o fac de la început. Unchiul dinspre tată al lui Iulian a fost scurtat de cap de către Domnul Pătru pentru uneltire şi aşa se vede că rar cade mărul departe de trunchi. Dar postelnicul Barbu [unchiul lui Iulian] a urzit împotriva lui Pătru Vodă pentru a-l pierde, pe când Iulian le-a făcut pe toate câte le-a făcut numai pentru a-i arăta Domnului său cât îi este el de credincios!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.