Medicul Tudor Ciuhodaru avertizează că nu trebuie neglijate înţepăturile de ţânţari şi prezintă cinci semne de alarmă care impun prezentarea de urgenţă la spital.
„Europa este în alertă din cauza virusului West Nile transmis de ţânţari. Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) a avertizat deja asupra unui risc tot mai ridicat în regiunea europeană de apariţie a multor boli transmise de ţânţari. Medicii de la infecţioase se aşteaptă la o creştere a numărului de cazuri”, scrie dr. Tudor Ciuhodaru pe pagina sa de socializare.
Potrivit acestuia, sunt cinci semne de alarmă care impun prezentarea la Urgenţă: febră ridicată însoţită de durere de cap intensă, vărsături, stare generală alterată, sensibilitate crescută la lumină apărute la 2-8 zile după înţepătura de ţânţar.
”Este necesară spitalizarea pacientului şi tratarea cu medicaţie intravenoasă. Nu există un tratament specific pentru virusul West Nile. În cazul formelor de severitate medie (1 din 5 cazuri) ce evoluează cu febră, cefalee, greţuri, vărsături, dureri musculare şi articulare, urticarie, rar limfadenopatie) starea pacientului se îmbunătăţeşte cam după 7 – 10 zile”, afirmă Ciuhodaru.
În opinia sa, prevenţia rămâne cea mai bună alternativă.
„Evitaţi înţepăturile de ţânţar (chiar dacă ieşiţi afară pentru scurt timp). Intervalul dintre apusul şi răsăritul soarelui este perioada de activitate maximă pentru majoritatea speciilor de ţânţari. Evitaţi activităţile în aer liber în această perioadă sau folosiţi pe pielea expusă substanţe care resping insectele. Substanţele pe bază de permethrin nu se aplică direct pe piele. Purtaţi haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi şi ciorapi, dar, atenţie, ţânţarii pot înţepa şi prin haine. Aplicarea de substanţe care resping ţânţarii pe bază de permethrin pe suprafaţa hainelor poate asigura un grad suplimentar de protecţie. Utilizaţi şi verificaţi integritatea plaselor contra insectelor” – sunt recomandările lui Tudor Ciuhodaru.
De asemenea, medicul atrage atenţia că poate fi limitată înmulţirea ţânţarilor reducând locurile în care bălteşte apa din jurul caselor şi din subsolurile blocurilor.
„Principala cale de transmitere la om este prin înţepătura ţânţarilor. Virusul nu poate fi transmis prin contact fizic, atingere sau sărut; transfuziile pot fi o sursă de infecţie. Practic, orice persoană, indiferent de vârstă, înţepată de ţânţari este predispusă la infectarea cu virusul West Nile, însă probabilitatea ca o persoană să se îmbolnăvească de la o singură înţepătură este totuşi redusă. De obicei, 90% dintre cei infectaţi nu prezintă simptome, iar manifestările pot fi diverse: de la cele asemănătoare unei simple răceli până la semne de meningo-encefalită. Doar 1 din 150 de persoane infectate cu virusul West Nile dezvoltă simptome severe de boală. Riscul de îmbolnăvire severă şi deces este mai mare pentru persoanele de peste 50 de ani sau cu deficienţe imune. Simptomele pot persista pe perioada mai multor săptămâni, iar efectele neurologice pot fi permanente”, a arătat dr. Tudor Ciuhodaru.
Din ciclul „Magdalane, de ce minti, ca albina n-are dinti”: „Cinci semne de alarmă dacă ne mușcă țânțarii”.
Spre deosebire de jurnalistul analfabet, Ciuhodaru stie ca tantarii inteapa, nu musca: „Evitaţi înţepăturile de ţânţar (chiar dacă ieşiţi afară pentru scurt timp”.
Pulverizarea cu pesticide are ca rezultat direct noi generații de țânțari rezistenți la pesticide. Pentru cei care au ratat ultimii sute de ani de știință, acest proces se numește selecție naturală. La insecte, selecția naturală poate avea loc într-o perioadă de zile, săptămâni sau luni. Reproducerea chiar și de către un țânțar genetic rezistent la pesticide poate avea ca rezultat sute de descendenți rezistenți care apoi se împerechează și creează o întreagă populație cu aceeași calitate genetică. Koch postulează niste criterii pentru a demonstra existența unui virus. Pe măsură ce tehnologia s-a îmbunătățit, știința ar fi trebuit să poată dovedi în mod concludent existența unor viruși conform postulatelor lui Koch și cel puțin ai purifica, izola, localiza si demonstra. Dar oamenii de știință NICIODATĂ nu au putut face asta. Nimeni nu ar putea izola niciun virus pentru a dovedi că există. Imagini cu virusuri pentru gripa, herpes, HIV, rujeola, hepatita B, variola si alte boli nu sunt imagini ale virușilor, ci imagini ale celulelor cu particule tipice sau alte materiale celulare. „Oamenii de știință” iau apoi același material și caută secvențe de ARN. Când găsesc o secvență, susțin că au depistat virusul. Atât substanțele chimice pentru controlul țânțarilor din aer cât și de la sol (Anvil, Evergreen, Pyrenone) conțin de obicei un disruptor hormonal cunoscut ca și agent cauzator de cancer: butoxid de piperonil. Conțin și piretrine, care interfereaza cu funcția neuro-cerebrală, poate dăuna animalelor, mediului. Piretrinele nu se degradează imediat, dar rămân în mediu săptămâni sau mai mult. Mai degrabă decât sa admită că, poate, virușii infecțioși nu există, oameni de știință dubioși s-au gândit acum la un plan mai bun, ei au decis să pretindă că există virusi, asa cum face Ciuhodaru.
noaptea mintii naste p sih opat zi „sanitari”. hai siktir!
de ce nu va spune domnu’ sani t ol ce sa faceti ca sa nu va muste aceste mici insece lasate de Creator pe aici? COMPLEXUL DE VITAMINE B! PIELEA CAPATA ACEL MIROS SPECIFIC DUPA CONSUMUL DE BE-URI…DAHHHH…DE ASEMENEA, CUMPARATI ULEI ESENTIAL DE BUSUIOC sau rozmarin sau lavanda si puneti o picatura pe palme, frecati si masati-va tamplele, urechile, incheieturile mainilor, bratelor si gambele, gleznele (unde sunt vase mai mari de sange) – transpiratia atrage tantarii si sangele „dulce”.
Alt tantar politic de care nu mai scapam