În 17 noiembrie a apărut în librăriile pariziene o ediţie de lux a Editurii „Gallimard”, în colecţia „Bibliothèque de la Pléiade”: „Opere” de Emil Cioran, însumând 1.728 de pagini. Volumul cuprinde cele zece volume scrise în limba franceză: „Précis de decomposition”, „Syllogismes de l’amertume”, „La Tentation d’exister”, „Histoire et utopie”, „La Chute dans le temps”, „Le Mauvais Démiurge”, „De l’inconvénient d’être né”, „Écartèlement”, „Aveux et anathèmes”, „Exercices d’admiration”. Se adaugă o prefaţă, o biografie, o bibliografie, note şi, în Apendice, primele texte în franceză, „En marge du «Précis de décomposition»” şi „L’Élan vers le pire”.
„Falia care separă operele româneşti anterioare de acest corpus esenţial, scrie editorul, nu este numai lingvistică, spaţială sau temporală: metamorfozei complexe a gândirii în exil i se adaugă, începând cu «Précis de decomposition», o nouă artă de a scrie, noi exigenţe stilistice şi un nou orizont editorial, de care Cioran nu se va mai despărţi. Nu ne gândim, desigur, să negăm importanţa operei româneşti. Dorim numai să respectăm unitatea naturală şi puternică a corpusului francez, care l-a determinat pe Cioran însuşi să fie foarte reticent faţă de ideea de a traduce în limba sa de adopţie textele româneşti”.
Cartea apărută la „Gallimard” cuprinde textele care au făcut din Cioran unul dintre cei mai străluciţi stilişti ai secolului al XX-lea.
Comemorările editoriale s-au multiplicat cu prilejul împlinirii unui secol de naşterea românului devenit unul dintre cei mai mari scriitori de limbă franceză. De semnalat, în primul rând, o antologie „Cioran şi contemporanii să”, îngrijită de Yun Sun Limet şi Pierre-Emmanuel Dauzat, la Editura „Pierre-Guillaume de Roux”, care reuneşte scrisori inedite, mărturii şi câteva evocări ale filosofului, semnate de Yves Peyré, care îl apropie de Beckett şi Henri Michaud, sau de Constantin Zaharia, care se opreşte asupra „folosirii negaţiei”, a melancoliei, a dimensiunii apocaliptice a prozei cioraniene.
Emil Cioran
În ceea ce priveşte ediţia de lux de la Gallimard, criticul Eric Chevillard comentează cu umor ironia tipăririi operei lui Cioran pe hârtie de biblie, aşa cum foloseşte colecţia „Pléiade”, care „cere anual tăierea a 45.000 de oi”. Frumosul volum legat în piele, cu titlul şi numele autorului imprimate cu foiţă de aur de 24 de carate, este, în sine, după părerea criticului, o contradicţie: „Iată cum este înveşmântată astăzi conştiinţa clară a vanităţii oricărei întreprinderi omeneşti”. Dar luxul acesta inadecvat personalităţii scriitorului este, de fapt, luxul scrierilor sale, al prozei extrem de cizelate a „acestui sceptic cu emfaze de profet al nefericirii”.
Contradicţiile nu invalidează însă opera lui Cioran. Ele îi relevă forţa şi frumuseţea. „Sfâşiat între violenţă şi detaşare, sunt ca un terorist care, plecat cu ideea de a comite un atentat, s-ar opri din drum să consulte Ecleziastul sau pe Epictet”, se analiza Cioran.
Nicolas Cavailles, care a îngrijit ediţia împreună cu Aurélien Demars, aprecia că „el prezintă până şi în complexitate sa structurală o atitudine recalcitrantă şi originală, liberă ca orice mare singurătate”.
Criticii subliniază diferenţa dintre lirismul exaltat al primelor texte româneşti şi stilul operelor scrise în limba franceză, ca şi cum aceasta „ar fi fost aliatul de circumstanţă pe care Cioran îl căuta cu scopul de a conţine mai eficient furia nervilor săi şi de a se constrânge să „gândească împotriva lui însuşi”, ca şi refuzul posturilor tragice printr-un umor din care „autoderiziunea nu lipseşte”.
„Atâta inteligenţă şi curaj n-au putut evita, în ultimii săi ani, ravagiile maladiei Alzheimer. Viaţa are asemenea răzbunări meschine pe cei care – Cioran după Baudelaire sau Nietzsche – pretind să vadă clar jocul ei. Ea acoperă cu un abajur aceste capete lucide”, scrie Eric Chevillard.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.