FMI indică, pentru 2021, creşteri mari ale PIB-ului în toate ţările, ceea ce este echivalent cu pornirea unui nou ciclu de dezvoltare globală.
După criza din 2008-2009, concluzia generală a fost că datoriile suverane ar fi periculoase, căci ar bloca creditarea şi, aşadar, dezvoltarea. Nu a mai fost dezvoltare peste 1 la sută nici măcar în Germania, o ţară fără deficit bugetar.
Cum să ieşi din stagnare? Printr-o nouă creştere a datoriilor suverane, care, iată, n-ar mai fi periculoase. Dar cum să convingi guvernele să-şi asume noi mari împrumuturi?
N-ar fi convingătoare o pandemie superagresivă care să pună lăcăt pe viaţa economică o vreme, pentru ca apoi repornirea economiei să fie posibilă numai cu împrumuturi foarte mari?
Aspectul binefăcător al pandemiei acesta ar fi: reluarea ciclului dezvoltării cu cifre mari ale creşterii PIB-urilor.
Să inversăm perspectiva… Ce are a însemna un nou val de îndatorări ale statelor? Mai întâi, că o nouă criză financiară ca aceea din 2008-2009 are a fi mult mai devastatoare. În plan secund (dar care e acela principal), un nou ciclu de dezvoltare globală are a însemna punerea şi mai drastică a statelor la cheremul băncilor.
În cazul unei crize financiare majore în viitor, băncile ar putea ajunge să crediteze pe baza unor cedări de proprietate asupra unor munţi, terenuri petroliere, terenuri agricole, râuri navigabile etc. O bună parte a patrimoniului imobil ar trece în portofoliul băncilor.
Mai seamănă a binefacere aşa-zisa conspiraţie? Mai terifiant este însă că şi dacă a conspirat natura cea mai naturală, efectul îndepărtat are a fi acelaşi.
Anexa decretului de prelungire a stării de urgenţă cuprinde însă un pericol mult mai iminent: introducerea instituţiilor de securitate naţională în joc pentru a preîntâmpina ceva ce nu este numit în clar ce ar putea fi. Ce ameninţă oare ordinea publică şi ordinea constituţională? Are oare preşedintele nostru informaţii despre o posibilă revoltă a medicilor? Are informaţii despre o revoltă a populaţiei? Are informaţii despre o revoltă a liderilor opoziţiei? Ori poate ştie ce revoltă a pacienţilor ar putea fi când vor afla că nu de sindrom respirator acut (SARS) ar fi trebuit să fie trataţi, ci de o insuficienţă a oxigenului în sânge, cum spun tot mai mulţi cercetători.
Ar fi cumplit să aflăm că ar fi fost mai puţine victime ale noului virus dacă infectaţii ar fi fost trataţi pentru o infecţie a sângelui. Ar fi cu adevărat revoltător.
					
                      
                      
                      
                      
                      
                      
					
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
Foaaaarte tare !De unde ai bre nea Ioane info cu „de fapt o boala a sangelui ” ? Spune-ne si noua nu ne tine in bezna