România se confruntă cu o creștere accelerată a costurilor de finanțare a datoriei publice, pe fondul dobânzilor crescute la titlurile de stat și al împrumuturilor semnificative necesare pentru a acoperi plățile urgente. De la o dobândă de 3,47% în decembrie 2016 pentru titlurile de stat pe 10 ani, nivelul dobânzilor s-a dublat, ajungând la 6,97% în noiembrie 2024. În primele zile ale lunii noiembrie, titlurile au atins chiar 7,02%, un prag semnificativ care reflectă vulnerabilitatea fiscală a țării în fața creșterii costurilor de creditare.
La nivelul împrumuturilor pe termen scurt, dobânzile sunt de 5-6 ori mai mari decât în urmă cu opt ani, o evoluție dramatică, explicată în parte și prin politica monetară restrictivă a Băncii Naționale a României (BNR), care a ajustat recent rata dobânzii la 6,5% în august 2024.
Creșterea împrumuturilor și scăderea rezervelor valutare
România a accelerat ritmul împrumuturilor pe piața internă și internațională, chiar și în condițiile unei dobânzi ridicate, pentru a acoperi sumele necesare plății datoriei publice. Numai săptămâna trecută, guvernul a contractat aproximativ un miliard de euro printr-o serie de împrumuturi, o practică pe care analiștii o consideră „anormal de intensă”.
Această intensificare a împrumuturilor este susținută de contextul fiscal actual: România are de plătit în 2024 datorii publice de circa 130 de miliarde de lei, dintre care 35 de miliarde de lei reprezintă dobânzile. În anul următor, suma totală a plăților aferente datoriei publice va fi de aproximativ 111 miliarde de lei.
În paralel, rezervele valutare ale BNR au scăzut cu aproximativ 3 miliarde de euro într-o singură lună, de la 65,8 miliarde de euro la 62,8 miliarde de euro între septembrie și octombrie 2024, pe măsură ce autoritățile au apelat la aceste rezerve pentru a susține serviciul datoriei publice. În luna noiembrie, Ministerul Finanțelor are de achitat datorii de 649 milioane de euro, ceea ce va necesita resurse suplimentare.
Presiunea pe bugetul de stat și riscurile pentru viitor
Într-o declarație anterioară, Ștefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului, menționa că România s-a confruntat cu un vârf de plată de circa 1,2 miliarde de lei în octombrie, ceea ce a necesitat o serie de împrumuturi masive, fără a ține cont de dobânzile crescute. Contactat recent pentru a explica situația împrumuturilor, Nanu nu a oferit un răspuns, dar acțiunile sale subliniază presiunea imensă pusă pe finanțele publice.
În contextul actual, țara riscă o creștere a cheltuielilor cu dobânzile, care se apropie deja de 3% din PIB. Vicepreședintele CFA, Adrian Codîrlașu, anticipează că aceste costuri vor crește anul viitor la cel puțin 3,5% din PIB, accentuând și mai mult vulnerabilitatea fiscală a României.
Evaluarea S&P și perspectivele îngrijorătoare
Cu un rating de credit BBB- acordat de agenția Standard & Poor’s, România se află la limita inferioară a categoriei „investment grade”, o situație care ar putea pune dificultăți suplimentare în accesarea finanțării externe. Diferența de randament dintre obligațiunile guvernamentale pe 10 ani și cele pe 2 ani, de 97 de puncte de bază, reflectă dezechilibrele și incertitudinea din piață, în condițiile în care de obicei titlurile pe termen lung au randamente mai mari decât cele pe termen scurt.
Pai ce ii intereseza pe hotii de guvernanti?? ce platesc ei? Platesc prostii de privati, angajati, patroni, etc.