CSM îi răspunde Monei Pivniceru

Tiberiu Nițu și Ioan Irimie rămân cele două propuneri ale ministrului de justiție pentru funcțiile de procuror general și procuror-șef al DNA, deși aceștia au primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, aviz care este însă consultativ.

Joi, Mona Pivniceru a transmis, joi, președintelui Traian Basescu propunerile sale, dar a făcut public și un document cu analiza interviurilor celor doi, despre care scrie că s-au dovedit o adevărată execuție publică, candidații Nițu și Irimie, intervievați “dictatorial”.

În analiza comparativa a interviurilor, MJ a concluzionat că unii dintre membrii CSM au dovedit neprofesionalism și atitudine autoritară.

Reacția CSM nu a întârziat să apară. Secția pentru Procurori a CSM i-a transmis ministrului Justiției, Mona Pivniceru, un răspuns în care neagă toate acuzațiile, afirmând că procedura de selecție a viitoarei conduceri a Ministerului Public nu este prevăzută în nicio lege.

Mai mult, se arată în document, iar raportul ministrului justiției nu “contrabalansează credibil hotărârile Secției de avizare negativă a celor doi intervievați”.

Așa stând lucrurile, scandalul până acum mocnit dintre membrii CSM și Mona Pivniceru este la un pas să izbucnească.

În răspunsul CSM se mar arată:

„În scrisoarea transmisă la 21.09.2012 de Secretarul General al Comisiei Europene s-a arătat, cu privire la această procedură, că „trebuie să fie credibilă şi pe deplin transparentă pentru a-i convinge pe cei mai buni posibili candidaţi să se înscrie în competiţie”.

Comisia a precizat, printre altele, că procedura trebuie să fie publică şi să implice conducerile Ministerului Public şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, să se prevadă un timp rezonabil pentru întregul proces de selecţie şi să fie formalizată prin emiterea unui ordin minsterial, potrivit ziuanews.ro.

“Secţia pentru procurori a CSM a realizat interviul în baza unei metodologii unitar asumate de toţi membri Secţiei, pentru a verifica competenţele profesionale în raport şi de proiectele prezentate, precum şi de aspectele profilului candidatului propus, ţinând de abilităţile manageriale, rezistenţa la stres, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare şi celelalte criterii prevăzute în Hotărârea nr. 161/2011 a Secţiei pentru procurori. În toate celelalte situaţii care vizează selecţia magistraţilor, atât pentru funcţii de execuţie, cât şi pentru funcţii de conducere, procedurile sunt formalizate în cuprinsul unor regulamente, formă juridică ce este de natură a asigura atât publicitatea procedurii, prin publicare în Monitorul Oficial al României, cât şi posibilitatea verificării în justiţie a conformităţii cu legislaţia de nivel superior.

Procedura interviului în faţa Secţiei pentru procurori este utilizată din anul 2006, obiectivitatea acesteia nefiind pusă la îndoială. Interviul desfăşurat în faţa Secţiei pentru procurori a fost public, fiind totodată transmis online. Considerăm că evaluarea propriei proceduri de către Ministerul Justiţiei, procedură de altfel neasumată normativ, nu contrabalansează într-o manieră credibilă motivarea hotărârilor Secţiei pentru procurori care reflectă măsura în care candidaţii au satisfăcut criteriile de exigenţă pentru funcţiile pentru care au fost propuşi.

În acord cu poziţia constantă din ultimii ani a Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia pentru procurori apreciază ca fiind imperativ necesară realizarea procedurii de numire în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, respectiv, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-o modalitate simetrică cu cea prin care se realizează numirea preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv propunerile pentru funcţiile anterior menţionate să fie iniţiate de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”, precizează răspunsul CSM.