Cum a anunțat Comisia începutul ruperii UE

Comisia Europeană a decis să inițieze suspendarea dreptului de vot al Poloniei în Consiliul European, pe motiv că legile justiției promovate de guvernul conservator controlat de Jaroslaw Kaczynski „reprezintă un risc clar pentru încălcarea“ valorilor fundamentale ale UE. Este o decizie fără precedent sub actualul Tratat de La Lisabona.

Miercuri dimineață, comisarii de la Bruxelles s-au întâlnit pentru a analiza legile care prevăd o reformă a Curții Supreme și a Consiliului Național al Magistraturii din Polonia. Decizia era însă deja luată – activarea Articolului 7 din Tratatul UE, pentru asta fiind necesar votul în Consiliul UE din partea a 22 de state membre. Suspendarea efectivă a dreptului de vot al Poloniei trebuie să întrunească unanimitatea, iar până atunci vor trece luni de zile de negocieri. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele CE, olandezul Frans Timmermans. CE a avut susținerea Franței și a Germaniei.

Reacția Poloniei: „Decizia UE nu are nicio valoare, este vorba de un aviz motivat doar de raţiuni politice“, a declarat Beata Mazurek, purtătorul de cuvânt al Partidului Lege şi Justiţie, condus de Kaczynski.

Patru Europe

Europa începe să se îndepărteze tot mai mult de conceptul de Uniune. Nu sunt două Europe (așa-zisele „nucleu“ și „periferie“). Sunt cel puțin patru: în nord sunt statele care promovează rigoarea financiară dusă la extrem și care împiedică creșterea economică în statele mai puțin dezvoltate; în vest sunt campionii integrării și federalizării, care vor și o politică promigrație; în sud sunt micile și marile economii cu picioare de lut, care vor cât mai multă flexibilitate; în est sunt opozanții cotelor de imigranți, deopotrivă ai austerității și imixtiunii Bruxelles-ului în funcțiile suverane ale statelor.

Migrația și justiția, dosare de fațadă

Decizia luată miercuri la Bruxelles în privința Poloniei va adânci și mai mult aceste falii. Oficialii UE și liderii vestici știau asta, dovadă fiind lunga amânarea cu șase luni a deciziei (reforma justiției au început să fie aplicate în Polonia începând chiar din 2015). Însă hotărârea este clară, iar lupta nu se duce doar pe frontul justiției, ci și al imigrației. Polonia, Cehia și Ungaria au fost date în judecată la Curtea Europeană de Justiție pentru neacceptarea cotelor de imigranți impuse de UE. Problema legată de circa 10 mii de refugiați (atât ar trebui să primească cele trei țări împreună) este minusculă pentru UE față de problemele reorientării strategice acestor state, în dauna intereselor Germaniei și Franței, însă chestiunea cotelor de imigranți este adusă mereu în prim-plan, datorită impactului pe care îl are în societățile vestice, în rândul alegătorilor de acolo care trebuie sa legitimeze la urne măsurile punitive la adresa Poloniei, Cehiei, Ungariei. În etosul generațiilor active din Vest, legile justiției sunt o temă plicticoasă sau de neînțeles, în timp ce impactul eutanasierii câinilor vagabonzi, al copiilor străzii, al nerespectării standardelor de mediu și al refuzării imigranților este infinit mai mare în zugrăvirea unei imagini negative a guvernelor estice.

Dublu standard european

Chestiunea, altfel secundară, a cotelor de imigrați va duce nu la pierderea dreptului de vot în Consiliu, ci la pierderea banilor europeni. „Polonia, Ungaria și Cehia vor plăti un preț: circa 12 miliarde de euro, care vor fi alocați în noul cadru bugetar din 2020 pentru țările care acceptă să primească imigranți“, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Aici apare riscul unor rupturi suplimentare în canavaua comunitară. Despre ce vorbim? Sunt 160.000 de imigranți aflați în Italia și Grecia, care trebuiau relocați începând din septembrie 2015, până la finalul anului 2017.

Până acum au fost relocați sub 30.000. Și nu doar cele trei țări din Grupul de Visegrad au refuzat, ci și Austria și Danemarca, care însă nu au fost acționate în justiție.

Răsucirea Austriei

O lovitură în plus pentru UE a venit din Austria, unde la putere a ajuns un guvern condus de conservatorul antiimigrație Sebastian Kurz (31 de ani), care include extremă dreapta (Partidul Libertății). Este un guvern care a anunțat că va face o diferențiere strictă între imigrație și azil, că va verifica draconic telefoanele solicitanților de azil și le va confisca banii și bunurile de valoare, ca formă de achitare a costurilor cazării în Austria (o măsură anunțată și în Danemarca). Reacția Bruxellesului a fost blândă: „Guvernul de la Viena va fi judecat după acțiunile sale viitoare“, a spus președintele CE, Jean-Claude Juncker. O altă măsură controversată anunțată în Austria amintește de guvernul Viktor Orban din Ungaria: Austria va acorda cetățenie cel târziu până în 2019 italienilor de etnie austriacă din Tirolul de Sud.

Viena nu mai este acum capitala Imperiului Austro-Ungar, ci a unei mici republici cu o economie prosperă, dependentă total la nivel strategic de Germania și care are puține voturi în Consiliul UE. Însă Austria a fost mereu interfața marilor afaceri și a marilor politici ale Vestului pentru noile țări membre UE din Est: băncile austriece s-au extins în țările estice, Viena a fost intrusul în formate de cooperare precum Triunghiul de la Austerlitz (cu Cehia și Slovacia), pentru a submina unitatea Grupului de la Visegrad. Or, schimbarea orientării Austriei dă peste cap multe planuri și face din această țară un candidat tocmai pentru intrarea în Grupul de la Visegrad.

Ce urmează pentru România?

În ianuarie 2018, Bulgaria va prelua președinția UE. Este o țară săracă, condusă de un guvern populist de strânsură (cu naționaliști antiimigrație și antimusulmani, proruși) și cu un președinte prorus. Va urma la președinția UE Austria, cu noua sa orientare, iar apoi România, în mandatul căreia ar trebui oficializat Brexitul, divorțul dintre Marea Britanie și UE. Guvernul de la Londra caută aliați și acesta este momentul în care se poate observa prea bine cât de puțin contează pentru Vest justiția, migrația și alte dosare prezentate ca fiind de maximă importanță. Pentru că joi, pe 21 decembrie, la o zi după pedepsirea Poloniei pentru legile justiției, premierul Theresa May se va deplasa la Varșovia. Guvernul britanic a anunțat oficial că May își va exprima îngrijorarea pentru legile din Polonia. Neoficial, mesajul pentru Polonia poate fi întrezărit în reacția ambasadei britanice la București, după perdaful tras României de Departamentul de Stat al SUA: „Este responsabilitatea României să decidă cu privire la legislația proprie, în conformitate cu Constituția și cu procedurile parlamentare“.

Pentru România, urmează momentele marilor decizii, iar o decizie ce se întrevede este cea a marii rămâneri pe loc, pe ultimul cerc concentric al Uniunii, însă aplicând draconic măsuri respinse chiar în țările „nucleului“.