Cum ar urma să câștige băncile de pe urma ordonanței lui Cîțu

Băncile din România nu vor avea mult de suferit de pe urma măsurii amânării plății ratelor bancare cu până la nouă luni pentru că măsurile luate joi seară de Guvernul României au lăsat o portiță de speculat. Este vorba de capitalizarea dobânzii. ”Ştiu că iarăşi era o întrebare în spaţiul public ce se întâmplă cu dobânzile la momentul în care a trecut perioada de suspendare şi dacă trebuie să plăteşti imediat rata mărită cu suma dobânzilor. Nu se întâmplă acest lucru. La art. 4 am stipulat: dobânda datorată de debitor corespunzătoare sumelor scadente a căror plată este suspendată se capitalizează la soldul creditului existent. Deci, se vor adăuga creditului, dar se reeşalonează pe toată durata creditului. Deci, efortul nu va fi foarte mare imediat pentru a plăti această sumă. Excepţie sunt creditele ipotecare pentru care se plăteşte eşalonat până la maxim 5 ani. De ce această excepţie? Aici, pentru că statul român a intervenit să îi ajute pe cei cu credite ipotecare şi la art. 5 spunem foarte clar: statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, garantează în procent de 100% plata dobânzii capitalizate aferente creditelor ipotecare. Deci, în cazul creditelor ipotecare statul român garantează plata dobânzii capitalizate 100%, dar trebuie ca această dobândă să fie plătită pe o perioadă de 5 ani de la momentul suspendării”, a declarat Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, la finalul ședinței de Guvern de joi seara, când s-a adoptat OUG de amânare a plăților ratelor bancare.

Capitalizarea dobânzii este practic șmecheria cu care autoritățile au ”momit” băncile să accepte amânările. Probabil, după nouă luni multe dintre credite vor trebui să fie restructurate, ceea ce înseamnă bani mai mulți pentru bănci, mai ales dacă șomajul va fi consistent.

„Capitalizarea dobânzii înseamnă de fapt să continui să calculezi dobânda şi pe perioada de suspendare. Când se termină suspendarea, o adaugi la principal, iar totalul principalului cu dobânda capitalizată comportă dobândă pe restul creditului. Practic, se va plăti dobândă la dobândă. Am recomandat să nu se facă asta! E posibilă creşterea ratelor, dar, pe de altă parte, se prezervă dreptul băncii de a-şi menţine acelaşi randament, deşi ambii parteneri de creditare sunt în dificultate. Banca depinde de depozite, să nu uităm. Dacă mâine nu le mai are, atunci are o problemă”, a declarat economistul Adrian Cîciu, presei. Conform acestuia, în ultimii trei ani, băncile au câștigat din dobânzi și comisioane plătite de români și antreprenori 13,24 miliarde de lei. Costurile estimate de amânare a plăților, deci de neîncasare a dobânsilor, pentru nouă luni, sunt estimate la 5 miliarde de lei.

”Se dă următoarea ecuație: având în vedere ca randamentul pe cei trei ani prezentați s-a făcut în urma plasării banilor din depozitele gospodăriilor populației și societăților nefinanciare (care au acoperit necesarul de finanțare al creditarii în proporție de circa 124%, deci practic randamentele s-au obținut pe banii românilor), să se explice care este logica socio-economică e prezervarii costului de 5 miliarde lei și imputării lui prin capitalizare în contextul în care acest cost nu este acoperit de provizioane obligatorii, deci nu este un cost real, iar mai mult decât atât, se recuperează în suma bruta și nu apasă pe randamentul anterior transformându-l în pasiv?” susținee Cîciu.

Economistul face referire la o reglementare recentă a BNR pentru ca băncile să poată amâna plata creditelor. Conform acesteia, creditul nu trebuie reclasificat, iar instituția bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării, ceea ce permite o flexibilitate crescută în ceea ce privește posibilitatea de amânare a plății ratelor bancare.

Despre capitalizarea dobânzilor a vorbit și avocatul Gheorghe Piperea. ”Dobânzile și celelalte costuri vor curge în continuare, dar nu vor fi achitate în perioada de 9 luni, ci se vor capitaliza, majorând încă o dată volumul plăților. Înțeleg că dobânzile capitalizate se vor putea dilua în ratele pe următorii 5 ani, dar chiar și așa va apărea dobânda la dobânda (anatocismul), permisă de OG 13/2011, dar numai cu acordul scris al debitorului. În mod evident, acest acord scris se va da, căci debitorul nu are de ales. Dar, așa cum ne învață experiență ultimilor 10 ani de banking “uman”, actele adiționale vor include toate frustrările bancherilor și toate ororile și abuzurile financiare și juridice cu care banksterii ne-au obișnuit în ultimii ani, inclusiv renunțarea la invocarea impreviziunii sau a forței majore ori renunțarea la procese și la plângeri la ANPC. Dobânzile pe perioada de maxim 9 luni sunt garantate 100%, adică le vom suportă toți, împrumutați sau neimprumutati, din taxele și impozitele plătite de noi (notă bene – poate că acești bani ar fi fost mai utili spitalelor și personalului medical decât conturilor foarte încăpătoare ale managerilor și acționarilor băncilor). Pe scurt, reglementarea lui Cîțu este nu numai un scut asigurat băncilor pentru a trece prin criză cu panzerele și cu cizma neîntinată de efectele pandemiei, ci și o enormă șansă de profit ulterior. Într-adevăr, lucruri fantastice se întâmplă pentru toți românii”, a spus Piperea.

Un semnal de alarmă a fost tras și de mai multe asociaţii reprezentative ale consumatorilor utilizatori de servicii financiar-bancare şi avocaţilor specializaţi în protecţia drepturilor consumatorilor.