România are nevoie de o sumă de 500 de milioane de euro pentru a revitaliza industria autohtonă de microelectronică și pentru a rezolva astfel problema semiconductorilor, cea care afectează în prezent industria auto, inclusiv firmele din țară, Dacia și Ford. Suma respectivă a fost inclusă în varianta actuală a PNRR, document avizat de către Comisia Europeană.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat, recent, în fața Parlamentului European, tradiționalul mesaj anual referitor la „Starea Uniunii”. Printre tematicile abordate cu acest prilej s-a numărat și criza acută, care se manifestă pe plan
internațional, în materie de semiconductori, „acele cipuri minuscule” care au permis dezvoltarea explozivă a echipamentelor și tehnologiilor inteligente. Înaltul oficial UE a accentuat importanța deosebită a dispozitivelor cu semiconductori în dezvoltarea tehnologiilor digitale, accentuând asupra necesității direcționării investițiilor UE în ceea ce privește sporirea competitivității și consolidarea „suveranității tehnologice europene”. În perioada următoare, Comisia Europeană va prezenta un „Act european privind cipurile”, care își propune „conectarea capacităților de cercetare, proiectare și testare” existente la nivel european, în
paralel cu „coordonarea investițiilor UE și naționale de-a lungul lanțului valoric”, cu obiectivul creării „unui ecosistem european al cipurilor de ultimă generație”, incluzând impulsionarea producției de semiconductori în statele membre ale UE.
România are o tradiție valoroasă pe acest palier, cu programe de cercetare-dezvoltare, producție autohtonă și exporturi semnificative de dispozitive și circuite semiconductoare în multe state ale lumii, tradiție întreruptă, din păcate, în condițiile controversatei tranziții autohtone la economia de piață. În pofida acestor sincope, actualele orientări și accentul cu totul deosebit pus la nivel european în sfera digitalizării și a tehnologiilor informatice, inclusiv în ceea ce privește resursele financiare alocate,
impun o reconsiderare a priorităților și la nivel național, cu perspectiva revitalizării energice a producției autohtone de profil, a valorificării mai bune a capitalului uman, a expertizei de care țara noastră nu duce lipsă și, nu în ultimul rând, a creării de noi locuri de muncă, pe o piață internă cu un șomaj în continuă creștere.
În aceste vremuri, Europa ar putea genera o vitalizare a industriei autohtone. IPCEI-Microelectronică reprezintă un proiect de anvergură care își propune să reunească peste 100 de companii din toată Europa. Totodată, reunește cunoștințe europene, expertiză, resurse financiare și întregul ecosistem, inclusiv start-up-uri, IMM-uri și întreprinderi mari. Acest IPCEI abordează provocările de perfomanță și securitate din următorul deceniu și are ca rezultat un avantaj clar al inovației pentru toate statele membre și duce la o contribuție semnificativă în contextul consolidării competitivității tehnologice.
Industria românească a arătat un interes semnificativ față de inițiativa IPCEI privind microelectronica. Astfel în februarie 2021, reprezentanți ai industriei au transmis propuneri de reformă către Ministerul Economiei, acestea fiind analizate și transpuse în fișa PNRR. Ulterior s-a constituit un grup de lucru (online) cu reprezentare în grupul de lucru al Comisiei Europene (COM), astfel ministerul având participare activă în acord cu acțiunile COM pe acest domeniu.
Părțile interesate din discuție au subliniat existența unor provocări majore în ceea ce privește inovația în domenii precum: învățare automată, inteligență artificială, tehnologii de calcul cuantic și computere neuromorfe, 5G și pregătirea la 6 G, tehnologii SoL, dezvoltare și producție de microcipuri, instrumente de co-verificare, toate cu complexitate crescândă în ceea ce privește produsele microelectronice.
Pe parcursul lunilor februarie-aprilie 2021 au avut câteva reuniuni cu participarea statelor membre și reprezentanți ai COM pentru a definitiva și stabili primii pași în ceea ce privește implicarea în demararea noului IPCEI-Microelectronică.
În prima jumătatea lunii aprilie au avut loc discuții cu reprezentanții Germaniei (ZVEI) în calitate de inițiator și coordonator al procesului IPCEI-Microelectronică, în cadrul cărora a fost lansată solicitarea pentru toate statele membre interesate în acest proces, în vederea desemnării Punctelor Naționale de Contact din partea Industriei de microelectronică (PNCI). Acest aspect este unul foarte important deoarce PNCI vor colabora intens cu ceilalți omologi din statele membre, pentru a începe lucrările de elaborare a textului documentului ”Chpeau”, care reprezintă documentul de bazăa al noului IPCEI-Microelectronică.
Industria românească din domeniul microelectronicii și-a desemnat reprezentanții (PNCI): Marius Enăchescu, profesor la Universitatea Politehnică din Bucurșeti, și Vlad Vînătu, parteneriat și finanțare public-privat – coordonator, Românai și Europa, Continental.
La sfârșitul lunii aprilie 2021, a fost organizată prima reuniune ”Sherpa& Industry Points of Contact” cu participarea statelor membrie și PNCI pentru a definitiva următorii pași tehnici în ceea ce privește procesul de ”match-making”. În cadrul reuniunii a fost prezentat și primul drapt al documentului ”Chapeau”, care oferă o imagine de ansamblu asupra stadiului actual al sectorului, explică tehnologiile necesar și solicită acțiuni pentru a crea un IPCEI ambițios, rapid, suficient finanțat și, în același timp, realist pentru microelectronică și tehnologia comunicațiilor. Proiectarea acestui IPCEI reunește părțile interesate din industrie și statele membre UE.
În prima fază, doar Germania, România, Franța și Italia și-au conturat, până la acea dată, domeniile de interes încadrate într-un tabel de tip matrice, inclus în primul prioiect de text al ”Chapeau”. Pe parcursul perioadei mai-august, de către COM au fost organizate o serie de reuniuni în format online, atât cu reprezentanții industriei și PNCI, cât și cu reprezentanții statelor membre în cadrul cărora s-au definitivat anumiți pași care trebuie parcurși în viitorul apropiat, pentru a asigura o bună derulare a activităților din cadrul IPCEI-Microeletronică. Totodată, datorită proceduri de revizuire și completare a PNRR, propunerile de reformă în domeniul microelectronicii care s-au conturat în cadrul colaborării Ministerului Economiei cu industria românească din domeniul vizat au fost transmise către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) la sfârșitul lunii mai 2021. În consecință, fișele dde reformă din domeniul ”microelectronică” au fost incluse în varianta actuală a PNRR constituinnd o valoare de circa 500 milioane de euro, care oferă oportunitatea istorică de relansare a industriei de microelectronică din România.
Producția de autoturisme în luna septembrie a scăzut la aproape jumătate față de luna similară a lui 2020 din cauza crizei mondiale a semiconductorilor. Dacă în luna a noua din 2020, cele două uzine auto de la noi, de la Mioveni și Craiova, au produs în total 57.846 autoturisme, în septembrie anul acesta au fost produse doar 29.077 de autoturisme, 21.921 unități în uzina DACIA de la Mioveni și 7.156 unități de uzina FORD de la Craiova, conform datelor furnizate de Asociația Contructorilor (ACAROM). „Lipsa componentelor electronice continuă să afecteze industria auto, inclusiv Dacia. Depunem toate eforturile pentru a limita impactul asupra producției și lucrăm într-un ritm susținut cu furnizorii noștri. Avem celule de criză la nivelul direcțiilor de Supply Chain și Achiziții și implementăm toate măsurile adecvate”, au susținut recent reprezentanții Dacia. De altfel, producția de la Mioveni a fost oprită șapte zile în luna septembrie.
În primele nouă luni ale acestui an producția de autoturisme în Romania a ajuns la volumul de 315.115 unități, potrivit Acarom, 194.497 unități la DACIA și 120.618 unități la FORD. Este o creștere ușoară față de producția din ianuarie-septembrie 2020, când s-au produs 304.875 unități, însă anul trecut a cunoscut un recul de 14% în primele nouă luni, după ce uzinele Dacia și Ford nu au funcționat mai bine de o lună în primul val al pandemiei.
Microelectronica, minitehnicus, fustele mini,Mini,Miky,…ai bă să fim serioși românul si chipul!!vaca cu chiloți de tablă!!..
Uite-asa cum ne vedeti, i-am ftut in kr pe nemti!
500 mil este o suma de kkt, nu-ti trebuie UE si birocratia ei, scoti niste titluri de stat si iti faci fabrica, imprumutul se amortizeaza repede. UE e doar pentru aia care se freaca de covor (OSR).
Romania va ramane pentru mult timp o sursa de sparanghelisti , capsunari , badante , zilieri in constructii , soferi , s.a.m.d.
Pana cand Romania nu-si recastiga independenta …. „vorbim discutii” .
„România are o tradiție valoroasă pe acest palier, …Industria românească din domeniul microelectronicii „este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire”(IL Caragiale)
Frate,esti ziarist ia pune tu personal de un atelier de reparat televizoare, ca un tester mai gasesti,ciocan de lipit sper ca ai :))
La lozinci suntem aici de 2000 de ani..
Cu putini ani in urma cand inca mai era un dram de normalitate, intr-o revista de specialitate auto ,Quattrorote’ un articol-analiza aborda chiar aceasta tematica si anume folosirea tot mai excesiva a electronicii(microelectronici) in componenta autovehiculelor. Concluzia finala era ca de fapt autovehiculele din ultima serie construite pe tehnologie majoritar mecanica erau deja atat de fiabile si performante incat aceasta ulterioara adaugare masiva a microelectronicii in componenta lor nu a avut vreun impact relevant asupraa calitatii sau a performantelor si nici ca fiabilitate, consum de carburanti, siguranta, emisii noxe,etc. Asa ca aceasta criza auto ca si celelalte (energetica, alimentara etc) puteau fi evitate daca nu s-ar exagera cu impunerea unor standarde aiurea.
Electronica auto e ca sa-i prosteasca pe prosti. Doar ECM-ul e o treaba buna. Cand au aparut „senzorii de parcare”, un nou proprietar a vrut sa-mi faca o demonstratie si a parcat cu spatele la un market fara sa se uite si a dat pana si-a spart luneta ! Va las sa ghiciti ce era parcat in spate pe partea cealalta. Plasarea unor senzori la orice inaltime este o prostie, intotdeauna se gaseste ceva la alta inaltime ! Nici camera video nu acopera toate suprafata necesara, astept sa vad eu unul sa cada intr-o groapa cu toata electronica auto.
Daca ne specializam toti in electronica, cine mai culege sparanghelul nemtilor si cine mai spala la popou babele din Italia?
– în microelectronică avem reprezentant de seamă
– berbecu lu khaissam
Astia se plang acuma… stai sa vezi cand o sa invadeze China Taiwanu’ si o sa va dea chipuri din parti. Globalistii au stiut sa-si mute industria in Asia, la forta de munca eftina, curent eftin.. si acuma o sa le nationalizeze CCP-ul toate fabricile. Citeam ca acum vreo 2 luni Presedintele Brandon a alocat vreo 50 miliarde de dolari pentru revigorarea industriei de chipuri in SUA, suma aia e frectie la picior de lemn in industria respectiva. Dacia sa se reprofileze pe tehnologia veche, 1310 pe carburator n-are moarte 🙂