Un efort titanic pentru o contribuție umilă. Și toate acestea pentru a arăta lumii dorinţa românilor de a face parte din Spaţiul Schengen. Așa a susținut bibliotecarul Avram Iancu importanța aderării.
Polisportivul din Petroşani a reușit să finalizazeze, vineri, cursa de înot pe Rin, parcurgând cursul fluviului în 48 de zile. A înotat fără costum de neopren. Efortul său a fost „unul titanic şi de neimaginat”.
„După 48 de zile de eforturi fizice, psihice, logistice, financiare şi diplomatice am reuşit. Am ajuns la destinaţia finală a acestui înot dedicat în exclusivitate integrării României în Spaţiul Schengen. Deşi efortul meu a fost unul titanic şi de neimaginat, el reprezintă doar o mică şi umilă contribuţie la dorinţa noastră de a ne face auzit mesajul în lume: România este în Europa/România este Europa”, a notat Avram Iancu pe pagina sa de Facebook.
La finalul cursei, Avram Iancu a fost aşteptat de un reprezentant al Ambasadei României din Olanda, consulul Bogdan Jâglău, care, îmbrăcat într-o vestă tricoloră, i-a înmânat o diploma şi un trofeu.

„Pe o ploaie câinească am fost aşteptat şi de un micuţ grup de români. Vă mulţumesc!”, scrie polisportivul din Petroşani.
Ca argumente la integrarea ţării noastre în Schengen, Iancu nominalizează mai multe personalităţi ale României, de la Nadia Comăneci sau Constantin Brâncuşi, până la Traian Vuia sau Petrache Poenaru, menţionând, totodată, că milioane de români lucrează acum în Europa.
„România a furnizat Europei şi omenirii oameni de valoare. Şi 4 milioane de români lucrează în Europa. Este nedrept să-i ţineţi pe aceşti oameni la cozi kilometrice, cu orele, când se întorc acasă de Paşte şi de Crăciun sau în concediile din timpul verii. Atât am putut eu să fac. Nu m-a pus nimeni să fac acest efort. Nu mi-a cerut-o nimeni. Şi nici nu m-a obligat cineva. Am simţit că sunt doar dator să fac şi eu ceva pentru ţara mea. Iar ce ştiu eu să fac mai bine este să înot”, este mesajul lui Avram Iancu.
Marlanii din afara fac tot ce pot „ca sa” ciupe din tara tot ce mai pot, cum si dupa Primul Razbel Mondeal .
Totusi … pacatele-s la noi / marlanii din tara … pacate nationale .