Curtea de Conturi a ajuns pe mâna hoților (I)

După peste trei decenii de la răsturnarea din decembrie 1989, este evident că statul român are nevoie de o resetare urgentă și totală, care trebuie să înceapă cu revizuirea Constituției și cu modificarea legilor organice ale instituțiilor fundamentale și să continue cu trierea resursei umane din acestea după criterii clare de competență și de probitate. Despre păcatele politicienilor și partidelor politice, despre tarele parlamentelor și guvernelor posdecembriste  s-a scris cu vârf și îndesat. Nu au beneficiat de aceeași atenție critică anumite instituții fundamentale care au și ele o mare vină pentru situația in care a ajuns România cum ar fi cele trei curți naționale: Curtea de Conturi a României, Curtea Constituționala și Înalta Curte de Casatie și Justiție. Aceste instituții nu au avut nici pe departe contributivitatea socială la care erau obligate prin prisma atribuțiilor legale, dar și a salariilor mari și ale pensiilor speciale ale personalului. Ne propunem o analiza a evolutiei acestora, îndeosebi sub aspectul competenței și probității resursei umane, având în vedere că, dintotdeauna, românii au ținut și au știut să facă ordine și curățenie în curțile din fața caselor. Vom începe de la Curtea de Conturi a României, o institituție care, după reînființarea sa în 1992, nu și-a îndeplinit menirea principală de apărare a avuției naționale și a banului public, nici măcar sub șefia longevivă a fostului premier Nicolae Văcăroiu, care se credea un Hagi al finanțelor.

Dragnea a dres-o cu tablagiul Busuioc

Actualmente, presedintele Curtii de Conturi a Romaniei este relativ anonimul Mihai Busuioc, care a fost desemnat in aceasta functie de Parlament in octombrie 2017, la propunerea PSD. Busuioc a fost un apropiat al fostului presedinte al PSD si al Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, detinand functiile de secretar general adjunct si de secretar general in Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în perioada în care acest minister a fost condus de intemnitatul din Teleorman. La începutul anului 2017, Dragnea l-a promovat pe Busuioc în funcția de secretar general al guvernului PSD condus de premierul Sorin Grindeanu, care l-a demis în timpul crizei politice din vara anului respectiv, declansata de retragerea sprijinului politic de catre propriul partid, pentru a-l înlocui cu Victor Ponta. După demiterea lui Grindeanu, prin motiune de cenzura, Dragnea l-a reinstalat pe Busuioc în funcția de secretar general al guvernului PSD condus de premierul Mihai Tudose. Unii pesediști au cârtit, cand a fost promovat in fruntea Curtii de Conturi, că Mihai Busuioc a avut o cariera politica vartoasa în PDL, activand în Organizația Sectorului 4 până în 2012. Mai mult, el a fost omul de încredere al foștilor lideri și miniștri democrat-liberali Vasile Blaga și Elena Udrea, care l-au promovat în două guvernări, respectiv în 2006 și în 2009, în funcția de director general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în care a fost implicat în mai multe retrocedări dubioase din București și alte zone ale țării.

Alesul PSD in fruntea Curtii de Conturi descindea, asadar, din PDL, dar pentru Dragnea nu a fost o problemă, în condițiile în care și el și-a făcut ucenicia politică în PD. Mihai Busuioc i-a succedat lui Nicolae Vacaroiu, care a detinut functia de presedinte al Curtii de Conturi in perioada 2008-2017. Dupa cum se stie, Vacaroiu este de profesie finantist, a activat doua decenii, in timpul regimului comunist, in Comitetul de Stat al Planificarii, iar in perioada postdecembrista a fost secretar de stat in Ministerul Finantelor (1990-1992), prim-ministru al Guvernului Romaniei (1992-1996) si presedinte al Senatului (2000-2008) . In perioada 2002-2008, Curtea de Conturi a fost condusa de Dan Drosu Saguna, doctor in drept si cunoscut profesor universitar de Drept financiar la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti. Primul presedinte al Curtii de Conturi, dupa reinfiintarea acesteia in 1992, a fost Ioan Bogdan, de profesie economist, doctor in stiinte economice si profesor universitar, autor a numeroase carti si studii de specialitate. Mihai Busuioc a absolvit Scoala de subofiteri de politie de la Campina in 1993 si a activat multi buni ca simplu tablagiu. Dupa 10 ani a obtinut o licenta in drept la Universitatea Nicolae Titulescu si a devenit functionar de cadastru si carte funciara. Nu are nici doctorat nici cariera didactica nici carti sau studii de specialitate. Nu a avut nicio experienta in domeniul economico-financiar, fiind evident deci ca nu are nici pregatirea nici competenta, darmite anvergura necesara, pentru ocuparea functiei de presedinte al Curtii de Conturi.

Ciolacu i-a pus capac cu hoțomanul Bădălău

In iunie 2020, desi se declarase, la spartul targului, sustinatoare a sloganului „ Fara penali in functii publice” si anuntase ca vrea sa initieze un referendum pentru modificarea Constitutiei in acest sens, actuala conducere a PSD, cu Marcel Ciolacu in prim-plan, a promovat in functii de conducere la Curtea de Conturi a Romaniei doua personaje foarte controversate, care au avut probleme penale si nu detin competenta si probitatea necesare. Fostul senator Ilie Sarbu, socrul ex-premierului Victor Ponta, ministru al Agriculturii si Silviculturii in doua guverne, ex-vicepresedinte al PSD si lider al grupului senatorial social-democrat, a fost desemnat vicepresedinte al Curtii de Conturi. Iar senatorul de Giurgiu, Niculae Badalau, care a fost foarte apropiat de Liviu Dragnea la un moment dat, fiind uns de acesta presedinte executiv al PSD, vicepresedinte al Senatului si ministru al Economiei, a fost desemnat vicepresedinte al Autoritatii de Audit, pe functia vacantata de Ilie Sarbu. Marsand pe relatia sa apropiata cu Dragnea, Badalau a incercat sa devina presedintele Curtii de Conturi in timpul ultimei guvernari PSD, scop in care a reusit sa modifice in favoarea sa legea de organizare si functionare a acestei institutii, prin prevederea posibilitatii ca functiile de conducere si de executie sa poata fi ocupate si de ingineri, nu numai de juristi si economisti, el fiind de profesie inginer agronom. Actualul vicepresedinte al Curtii de Conturi a absolvit Facultatea de Îmbunatatiri Funciare, Sectia subingineri, in 1985 si Facultatea de Inginerie si Management Agroturistic in 2002, ambele din cadrul Institutului Agronomic Bucuresti. In 2008 a dobandit o licenta in drept la controversata Universitate Bioterra, iar in 2013 a devenit doctor in economie in conditii numai de el stiute.

Proaspătul vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi are antecedente penale, fiind arestat și condamnat în 1988 pentru furt din avutul obștesc (public), pe care acum trebuie sa-l apere în noua funcție. Bădălau a fost arestat și condamnat, în procedură de urgență, la o pedeapsă de un an închisoare cu executare la locul de muncă, prin sentința penală a Judecătoriei Bolintin nr. 26 din 26 ianuarie 1988, pentru că, în calitate de subinginer agronom la baza de recepție Malu Spart din județul Giurgiu, a furat, în data de 13 ianuarie 1988, patru saci cu grâu, pe care i-a vândut unui localnic, care-i dăduse anterior un curcan. A scapat, însă, de executarea pedepsei pentru că, exact în ziua pronunțării sentinței, Nicolae Ceaușescu a emis, de ziua sa de naștere, cel mai amplu și generos decret de amnistie și grațiere din istoria României. Arestarea și condamnarea i-au fost, însă, cu folos lui Bădălău pentru că, după răsturnarea regimului comunist în decembrie 1989, s-a dat victimă a dictaturii ceaușiste și a avut o carieră politică fulminantă, de la lider local al FSN pana la subprefect, prefect, deputat și senator PSD de Giurgiu.

În octombrie 2013, Direcția Națională Anticorupție a anuntat că a început urmărirea penală împotriva senatorului Niculae Bădălău pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. DNA a retinut in sarcina sa ca ar fi aparat interesele unei firme private (SC Agrozootehnica SA Vedea), implicata intr-un circuit evazionist prin care a fost cauzat un prejudiciu de peste 50 milioane de euro, facand interventii in favoarea acesteia pe langa conducerile APIA, ANAF si Prefecturii judetului Giurgiu. Procurorii anticoruptie l-au acuzat ca, in cursul lunii mai 2013, ar fi primit, cu titlu gratuit, de la reprezentanti ai firmei protejate, cantitati insemnate de produse alimentare pentru restaurantul pe care-l detine in orasul Bolintin Vale, localitatea sa de domiciliu (200 pulpe de pui, 200 piepturi de pui si 20 kg de ficatei de pasare), motiv pentru care a fost poreclit de presa „senatorul Ficatel”.