„Dacă se votează cinstit, Johannis va fi președinte”

A-l pune, în aceste zile, pe un țăran să judece actualitatea românească politică, socială și culturală poate fi o experiență reportericească unică.

Îl iau ca martor pe Dumitru Vlăduț, țăran-pensionar din satul Ungureni, comuna Tismana, județul Gorj. Ca urmaș mândru al bătrânului Ion Bărăitaru, bunicul după mamă care a înlocuit primul din comună, în anul 1894, bășica de porc cu sticla în ferestre, Dumitru Vlăduț este un comentator lucid și agreabil, pentru care viața țării nu pare a avea prea multe secrete.

Circulă mult cu mașina proprie la Craiova, la Petroșani, la Târgu Jiu sau la Râmnicu Vâlcea, uneori ajunge la București, să-și vadă rudele, să-și vândă legumele sau prunata. Se informează nu doar de la televizor și din ziare, ci și din viața de fiecare zi. Este sănătos și plin de vigoare, cum puțini oameni întâlnești la vârsta de 82 de ani…

„Tăriceanu e un fluture călător, stă unde găsește nectar mai mult”

Se întâmplă să stăm de vorbă în plină campanie electorală… De aceea, v-aș întreba: cum se vede de la Ungureni, sat de păstori veniți de peste Carpați, competiția pentru președinția României?

O să spuneți, probabil, că noi toți, aici, la piciorul muntelui, suntem ușori de înger și putem fi duși la urne cu o găleată de plastic și un litru de ulei… Eventual, cu 50 de lei pentru o țuică mare… Dar nu toți acceptă această umilință. Azi, țăranul din Ungureni știe, în general, ce se întâmplă în țară. Spre exemplu, din două „rele”, Ponta și Johannis, eu îl aleg pe cel mai mic: pe Johannis. Dacă nu vine ăsta la Cotroceni, s-alege praful… vin ăilalți din pușcărie, că Ponta a promis că-i va amnistia, și vând tot din țara asta, ne vând și pe noi… Am văzut ce s-a întâmplat în străinătate la turul I. Mai mare rușinea pentru țara noastră. Nu i-au lăsat să-și exercite dreptul de vot. Ei știu că diaspora e împotriva lor… Când fu referendumul pentru suspendarea lui Băsescu, cum se putu prelungi votarea până la ora 23? În sat la noi, primarul PPDD a trecut, cu ordonanța aia hoțească, la PSD, iar acum face politica lui Ponta. Dar n-o să-i meargă… Sunt foarte puțini „ungureni” care mai vorbesc acum de politica lui Ponta… Și prin Craiova, la fel, cunoștințele noastre sunt tot cu Johannis… Vă spui drept: dacă se votează cinstit, Johannis va fi președinte. Lumea nu crede nici poveștile cu tăiatul pensiilor, nici pe alea cu cedarea Ardealului… Acum îi aud pe unii: „mă, eu n-am fost în turul întâi, că nu era important… dar acum mă duc”. În Gorj, am văzut că s-au mai schimbat opiniile… mulți au fost sunați de cei din străinătate, să se ducă cu neamurile, cu nepoții, cu frații și surorile, să voteze…

Ce v-a scandalizat cel mai mult în această campanie electorală?

Conflictul de interese în care s-a aflat d-l Victor Ponta. Dă-ți, domnule, demisia și candidează liber, nu sta în fotoliul de prim-ministru, ca să folosești banii publici pentru pomeni electorale… Mă mir că partidele și Justiția n-au sesizat această nepotrivire… Pe de-asupra, domnul Ponta a promis că, dacă iese președinte, ni-l pune în capul viitorului guvern pe Tăriceanu. Tăriceanu? Ar fi un dezastru! Tăriceanu e ceva expirat, perimat… Dacă s-ar întâmpla asta, România ar trebui să-și schimbe numele… să-i zicem Congo, Zambia, ceva… Tăriceanu, domnule, e un fluture călător, stă unde găsește nectar mai mult… Nu-i un om de bază… e o nebunie să-l pui iar prim-ministru…

De vreo câțiva ani, dar mai intens de câteva luni, Direcția Națională Anticorupție (DNA) este foarte activă. A făcut sute de arestări… Ce spuneți despre această campanie fără precedent?

DNA are de la țăranii din Ungureni, de la familia mea, nota 10, că 20 nu există, că i-am da 20. Este cea mai serioasă ofensivă contra hoților, pe care am pomenit-o… Dacă DNA ar putea s-o țină tot așa, s-ar mai speria satanele astea… În loc să se lase de furat, gândul lor e să iasă Ponta președinte, protectorul, căruia nu-i pasă de Europa, după cum a declarat într-o seară la televizor.

„Oare guvernanții nu-și dau seama că străinătatea i-a deșteptat pe români?”

Vorbeați de românii din diaspora… Cum vedeți demisia lui Corlățean de la MAE și înlocuirea lui cu Meleșcanu?

Se vede cât colo că vor să demonstreze ceva… Vor să-i amăgească pe oamenii ăia… Dom’le, oare nu-și dau seama că străinătatea i-a deșteptat pe români? Ei cred că mai țin jongleriile? Ce și-au spus: hai să le scoatem ochii, să le dăm pe tavă capul lui Corlățean, că, dacă o ieși prost și în turul II, și va ieși foarte prost, Meleșcanu să spună că e vina fostului… și, uite așa, nimeni să nu mai poarte răspunderea. E cu ață roșie, nu-i mai crede nimeni, doar cei slabi… Ăia care cred în sondajele pesediste. Păi, de ce să iasă Ponta cu 55% și nu cu 99%? Puneți, dom’le, cifrele cum vă convine, că de aia dețineți puterea… Până acum, pentru a-l afunda pe Băsescu, spuneați că funcția de președinte este fără importanță. Atunci, de ce te bați atâta, măi, domnule Ponta, să ajungi la Cotroceni?

A trecut un sfert de secol de când puteți vorbi liber și de când ați primit pământul înapoi. Cum a fost viața de țăran în anii care s-au scurs de la 22 Decembrie 1989?

Din 1989 sunt pensionar. Profesor pensionar și țăran lucrător de pământ. La începutul lui 1990, m-am retras la casa părintească din Ungureni, cu gândul de a-mi relua ocupația practicată de moșii mei. Am crescut porci, vaci, cai și păsări, am cultivat pământul și am cosit fâneața. Ceea ce fac și în prezent. Tot surplusul îl vând, asigurându-mi un trai frumos. Din păcate, mulți consăteni au plecat, alții s-au mulțumit cu minima rezistență. Sistemul care a venit, democrația de care se tot vorbește, n-a făcut țărani, a făcut puturoși… Regimul comunist i-a dus la oraș și i-a băgat în blocuri, mulți și-au vândut casele pe nimic. Nu mai sunt țărani care să muncească de dimineața până seara pe ogor. Marea problemă astăzi este să găsești oameni de muncă. Iar când îi găsești, nu prea muncesc. Cinci fac treaba pe care, în tinerețea mea, o făcea unul singur… Vin la ora 8 și pleacă la ora 5. Le dai bani, 50 de lei, țuică, mâncare, clătite, cafele, gogoși, prăjituri… De nu le dai, nu-ți vin la cosit sau la prășit. Numai internet la capul locului nu-ți cer, încolo îi vor și pe mumă-sa și pe tată-său… Toate orașele sunt pline de dezrădăcinați de la țară. Au lăsat satele de izbeliște. Din 120 de familii, în satul nostru mai trăiesc 70, și astea sunt mai mult formate din bătrâni. N-a existat, în toți acești ani democratici, nici un program guvernamental de încurajare a vieții la țară… A venit Europa cu subvențiile și a tulburat toată rânduiala. Se bat mulți pe subvenții, primesc fonduri pentru dezvoltare rurală, ca să facă grajduri moderne și făbricuțe de brânză, dar se alege praful. Prin corupție, mulți își modernizează casele și gardurile cu acei bani, lăsând vitele sau oile în adăposturi putrede, în grajduri pline de bălegar.

„Pe lângă avocați, o adevărată pacoste pentru țărani sunt distribuitorii de ajutoare sociale”

Retrocedarea pământurilor s-a transformat într-o adevărată „golgotă” pentru micii proprietari din sate. Care sunt „personajele” care au parazitat, în ultimul sfert de secol, viața țăranului nedreptățit?

Pe primul loc sunt avocații. Din cinci avocați pe care i-am plătit din greu în toată această perioadă, pentru a obține o parcelă de pământ a familiei mele, numai unul a fost corect și mi-a apărat interesele. Ceilalți au făcut jocuri duble, luând bani din două părți. La ora actuală, sunt atâtea procese pentru dreptul de proprietate în tribunale, încât numai dacă ești norocos câștigi. Dai peste un judecător care-ți ia în considerare actele și martorii, câștigi. Dacă nu, înseamnă că n-ai avut noroc și pierzi. Avocații încurcă totul, sunt adevărate lăcuste pe viața bietului țăran bătrân. Dar țăranul își face rău și singur. Observăm o degradare a culturii țărănești. Pe vremuri, țăranul parcă avea o logică, o gândire mai sănătoasă, chiar dacă nu avea decât patru clase și nu avea televiziune prin cablu și internet și nici apă curentă și canal. Adevărații țărani au pierit prin anii ’50, apoi au venit comuniștii și au construit „omul nou” care poate fi admirat și azi. Este omul confuz, iubitor de scandaluri televizate, de manele și de ajutoare sociale. Băgați de seamă: pe lângă avocați, o adevărată pacoste pentru țărani sunt distribuitorii de ajutoare sociale. Cum să mai muncească omul asistat de UE sau de primărie? Cum să mai vină la mine la prășit, unde te găsesc bătăile dând cu sapa? „De ce să vin, mă, la tine? Îmi dă primăria trei milioane”.

Oare tot ce povestiți nu face parte din procesul de dezvoltare? Nu este prețul plătit pentru modernizare?

Niciodată! Face parte din degradarea societății românești! Din zi în zi, dragostea față de muncă dispare. Este înlocuită cu dragostea față de subvențiile de la UE și de la stat. Țăranul nu mai ține vaci și oi pentru că vrea el, pentru că-i plac animalele, ci pentru banii primiți de pomană. Înainte, nu-l îmbia nimeni pe țăran cu cadouri, nu-i dădea nimeni nici un ban. Trăia după oile lui, vindea miei, vindea brânză, vindea lână… Am și eu pământ, peste trei hectare, dar nu m-am înscris la subvenții… am zis: nu, domnule, nu mă duc… de ce să nu dorm liniștit acasă, să mă trezesc cu ăia la poartă, ca să mă inspecteze dacă am săpat, dacă am cosit… Dacă sunt în stare să le muncesc, le muncesc, dacă nu, le dau în arendă. Până acum, slavă Domnului, le-am muncit eu cu oamenii tocmiți cu ziua… Plătesc consăteni la sapă, când îi găsesc, și sap în rând cu ei, abia se țin de mine și mă blastămă că nu fac pauze mai dese… După ce am săpat pământul, tăi via, adun fânul de pe loc, împrăștii bălegarul și aduc lemne din pădure… Asta-i viața de țăran.

Ce aveți de spus, ca țăran, despre democrația ultimilor 25 de ani?
Despre ce democrație să vorbim, când poporul a votat să avem un parlament cu 300 de parlamentari, iar ei au aranjat să fie 600? Ce răspuns să vă dau? Ei calcă în picioare voința poporului.

Cât de benefică a fost aderarea României la Uniunea Europeană?

Aderarea a fost un fapt pozitiv, dar noi nu am luat ce este bun de acolo. Dimpotrivă, am preluat acele elemente care au contribuit la degradarea economiei și identității naționale. Spre exemplu, în loc să modernizăm sau măcar să menținem fabricile, le-am vândut pe nimic. Am făcut împrumuturi mari, am strâns de gât micii investitori, dar mai ales țărănimea. Valori în UE sunt multe, se văd în progresul Germaniei, al Franței, al Suediei și al altor țări membre. Noi am cotizat din greu la bugetul comunitar, dar n-am luat decât foarte puține dintre valorile europene.

Ce predicție faceți pentru următorii 25 de ani?

Depinde de ce se votează în 16 noiembrie. Dacă se votează tot ce a fost, să nu ne așteptăm la mari schimbări. Mai au pădurile să le desființeze și să vândă bogățiile subsolului, și țara este pusă la pământ pe vecie. Cât despre identitatea națională, o vedem deja numai la casele de cultură, în dansuri și costume. Peste România noastră s-a lăsat o ceață grea… O substanță chimică întunecată, prin care abia dacă mai zărim ceva și prin care vom bâjbâi mulți ani de acum înainte… În rest, uitați-vă la centrul Tismanei: baruri de plastic, muzică de plastic, flăcăi triști, singuri, butonând telefoane…

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ion Longin Popescu 65 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.