Deputatul AUR Dan Tanasă îi cere premierului Nicolae Ciucă să-l demită pe ministrul Tineretului şi Sportului, Eduard Novak, căruia îi reproşează că a ales să comunice informaţii în interes public în altă limbă decât cea oficială de stat, un gest pe care îl consideră „sfidător”.
„Semnalez un incident deosebit de grav, faptul că un membru al Guvernului României comunică public, în numele Guvernului României, în altă limbă decât limba oficială de stat. Considerăm că este un gest sfidător, gesturi cu care UDMR ne-a obişnuit de-a lungul timpului, este un gest fără precedent ca un ministru al Guvernului României să comunice informaţii în interes public în altă limbă decât limba oficială de stat. Gestul ministrului Sportului de a comunica public în altă limbă decât limba oficială de stat şi de a subtitra mesajul public, în numele Guvernului, în limba oficială, este un gest sfidător fără precedent (…). Avem tot respectul pentru sportivul Eduard Novak şi îi mulţumim frumos pentru medaliile obţinute şi pentru eforturile sale de a reprezenta România, ministrul Sportului însă este un banal politruc UDMR, este o coadă de topor a Ungariei şi este un provocator ordinar. De-a lungul mandatului său s-a remarcat prin mai multe gesturi sfidătoare provocatoare la adresa demnităţii românilor, motiv pentru care îi solicităm premierului Ciucă să se ridice din genunchi din faţa lui Kelemen Hunor şi să-l demită pe Eduard Novak. Eduard Novak poate fi în continuare preşedintele Federaţiei Române de Ciclism sau poate fi un foarte bun antrenor. Ca ministru, însă, şi-a dovedit limitele”, a susţinut miercuri Tanasă, la o conferinţă de presă.
Despre luri si tara lor … a nu se face confuzia cu populati rr …
Lurs (or Lors) are an Iranian people living mainly in western and southwestern Iran. There is also a significant population of Lurs in eastern and central parts of Iraq. The first people who ruled areas of Luristan were Elamites (proto-lurs).
Despre luri si tara lor … a nu se face confuzia cu populati rr …
Lurs (or Lors) are an Iranian people living mainly in western and southwestern Iran. There is also a significant population of Lurs in eastern and central parts of Iraq. The first people who ruled areas of Luristan were Elamites (proto-lurs). The extent of the influence of the Elamites has been to the present Mamassani area. They were indigenous peoples of Iran, but there is no proper knowledge of how communities are formed and the beginning of their history. They were able to establish a state before the arrival of Aryan ethnic groups in parts of western Iran. The Elam government included Khuzestan, modern Luristan, Poshtkuh (Ilam province and some western Iraqi areas), Bakhtiari mountains and Southern Luri settlement. In relation to geographical and archaeological matching, historians argue that the Elamites to be the Proto-Lurs, whose language became Iranian only in the Middle Ages.
GENETIC, Haplogrupul H este cel specific populatiei lurilor.
In Europa, haplogrup H mai au Lurii din Macedonienii (59.6%), Turcii din Bulgaria (11%), Ungurii (5,12%), Serbii (2.7%), Croatii (1.7 %), Grecii (1.3%), Turcii (1%), Bulgarii (1%), Germanii (0.2%).
Noi ROMANII avem dpv. GENETIC doar:
• 10.1% R1
• 20.1% R2
• 17.3% I2a1
• 5.6% I1
• 5.0% I (alte)
• 19.6% E1b1b
• 2.2% J1
• 7.3% J2a
• 8.9% J2b
• 2.2% G
• 0.6% N
• 0.6% T
• 0.6% Q
ASADAR, la populatiile noastre neolitice de la 5500 BC, la cele geto-dacice, daco-romanesti si ROMANESTI nu exista haplogrupul H. ASTA deoarece pe TARAMUL nostru, dpv. genetic, populatia noastra de acum 7500 de ani a ramas IDENTICA cu cea de astazi.
H a patruns pe teritoriul nostru doar prin/datorita migratiilor populatiile estice ale slavilor, bulgarilor, ungurilor si turcilor. Care poseda inca, in sangele lor, gene de incrucisare cu populatia lurilor din India. Populatie tarata de acestia in MIGRATIA lor din Asia in Europa.
Ce o fi având un zotti sau luri cu dacii, e un mister. Poate ne vor lămuri specialiștii de la neuro-psihiatrie.
În judeţele Harghita şi Covasna, au fost descoperite peste 200 de aşezări, 34 de cetăţi şi peste 30 de tezaure, toate DACICE.
Există construcţii impresionante prin structură, masive: la Covasna, Biborţeni, Valea Seacă, Ghindari, Zetea, sau incredibilul sistem de valuri şi şanţuri de la Porumbenii Mari. Toate cetăţile au şi aşezări civile în apropiere. Practic, oriunde ai merge, pe depresiunea Ciucului sau în zona Târgului Secuiesc, în orice localitate există unul, două sau trei puncte ale vechilor aşezări dacice. Sunt foarte multe. O primă cetate este la Sântdominic, în apropiere de Bălan, unde se pare că s-au făcut exploatări de cupru încă din Antichitate. Apoi mai este una la Racu şi încă una mai sus, în munte, peste ruinele căreia s-a ridicat o cetate medievală. Tot acolo e Cetatea de la Ciceu, care dă în drumul dintre Miercurea Ciuc şi Vlădiţa. Sunt şi ruine medievale acolo, dar… pe fundaţia unei vechi cetăţi dacice. Pe urmă este cea de la Mihăileni, pe drumul spre Moldova, prin pasul Ghimeş. Peste Olt de Jigodin este o altă cetate, la Leliceni. Jos mai este o cetate, la Tuşnad. La Racoş sunt alte trei cetăţi.
Este şi o zonă cu cea mai mare concentraţie de descoperiri ale unor tezaure monetare, în special datorită faptului că era o zonă de tranzit şi comerţ. Treceau în special prin pasul Oituz, mergând de-a lungul Siretului, până la mare, unde puteau să facă negoţ, atât cu grecii, cât şi cu romanii. Poate că marea comoară păstrată de secole în Cetatea Zânelor, era tocmai această cetate dacică si TEMPLUL sau dacic, cele mai mari din estul Transilvaniei. Comoara trecutului şi a identităţii unui neam. Cel geto-dacic, daco-romanesc si romanesc.