Tot mai multe voci cer CSAT desecretizarea protocoalelor de cooperare încheiate între SRI și alte instituții ale statului, susținând că acesta este un demers pozitiv pentru refacerea încrederii în justiție și nu numai. Administrația Prezidențială transmite însă că CSAT nu poate desecretiza protocoalele de cooperare încheiate între instituțiile statului.
Aceste documente de colaborare, clasificate, au început a fi încheiate între instituțiile statului după ce în anul 2005 în cadrul Strategiei de Apărare a fost introdusă corupția ca risc de siguranță națională. Tot în 2005 a fost înființată și Comunitatea naţională de informaţii, care are capacitatea de a iniția și dezvolta protocoale. În urma afirmațiilor vehiculate recent în spațiul public referitoare la protocoale secrete încheiate între Serviciul Român de Informații și alte instituții, în baza unor Hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, precum și la declasificarea acestora, se impun o serie de clarificări: Conform prerogativelor legale conferite de Constituția României și de Legea de organizare și funcționare nr. 415/2002, Consiliul Suprem de Apărare a Țării este autoritatea administrativă autonomă învestită cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitatea națională. Prin deciziile sale, CSAT a stabilit cadrul general strategic de coordonare pe domenii precum combaterea criminalității organizate și a corupției, a contrabandei, combaterea evaziunii fiscale, prevenirea și combaterea terorismului. Prin deciziile CSAT sau pentru punerea în aplicare a prevederilor acestora, nu s-a stabilit în mod concret și nu s-a impus încheierea unor protocoale între instituțiile statului român. Aceste protocoale reprezintă acorduri bilaterale sau multilaterale, încheiate cu acordul părților implicate, cu respectarea prevederilor legilor și regulamentelor proprii de organizare și funcționare. Prin Hotărârile adoptate, CSAT nu a stabilit instituțiilor abilitate ale statului atribuții suplimentare față de cele prevăzute în actele normative în baza cărora li se asigură organizarea și funcționarea. La nivelul CSAT, au fost aprobate doar direcții de acțiune și măsuri generale pentru prevenirea sau înlăturarea riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, dispuse în temeiul Legii 415/2002. Prin urmare, CSAT nu a aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între SRI și DNA sau între SRI și alte entități ale statului și nu a stabilit, prin prevederile Hotărârilor aprobate, atribuții suplimentare în sarcina acestora. Protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea SRI, fie la solicitarea celorlalte entități implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare și funcționare. O parte dintre protocoalele încheiate între SRI și alte instituții ale statului român au fost deja puse la dispoziția Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activității SRI, la solicitarea acesteia. Întrucât CSAT nu a emis Hotărâri prin care să impună încheierea unor protocoale între SRI și alte entități sau Hotărâri prin care să aprobe astfel de protocoale, activitatea de desecretizare a acestora nu intră în responsabilitatea Consiliului și cu atât mai puțin a președintelui României.
Comunitatea de informații
Nimic mai adevărat. Numai că, în cadrul CSAT funcționează Comunitatea naţională de informaţii. Aceasta a luat ființă în anul 2005 și este formată din toate serviciile de informații ale României. „Pe 18 noiembrie a.c. a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la care au participat prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu, ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul de Interne Vasile Blaga, ministrul Apărării Naționale Teodor Atanasiu, ministrul Economiei și Comerțului Codruț Sereș, ministrul Finanțelor Sebastian Vlădescu, ministrul Justiției Monica Macovei, șefii SRI și SIE, Radu Timofte și Gheorghe Fulga, șeful Statului Major General Eugen Bădălan, șeful Comisiei parlamentare pentru controlul SIE Romeo Raicu (prezent în prima parte a ședinței), consilierii prezidențiali Renate Weber și Claudiu Săftoiu, precum și secretarul CSAT Viorel Bârloiu“, se arată în comunicatul CSAT. Cu această ocazie a fost emisă o Hotărâre CSAT prin care este înființată Comunitatea Națională de Informații. Conform Hotărârii la pct. 2 se arată că Organizarea şi funcţionarea Comunităţii naţionale de informaţii se bazează pe umătoarele: „iniţiază şi dezvoltă protocoale, programe şi operaţiuni de coordonare a eforturilor informative – naţionale sau împreună cu cele ale statelor aliate – şi de promovare a culturii de securitate în parteneriat cu autorităţi sau instituţii publice ori organizaţii de drept privat“. „Consiliul operativ al CNI format din Consilierul primului ministru pentru probleme de securitate; Adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii; Adjunctul directorului Serviciului de Informaţii Externe; Directorul general al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării; Directorul general al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din Ministerul Administraţiei şi Internelor are mai multe atribuții printre care și strategiile, programele şi planurile de acţiune naţionale pentru prevenirea şi combaterea terorismului, proliferării armelor de distrugere în masă, criminalităţii organizate, corupţiei şi altor ameninţări transfrontaliere“.
Linii de muncă
Pe 29 martie 2007, în cadrul ședinței CSAT conduse de Traian Băsescu s-a discutat despre „Analiza modului de acţiune a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în anul 2006, pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor de corupţie, a celor asimilate acestora şi a infracţiunilor în legătură directă cu infracţiunile de corupţie“. Discuția venea după ce în anul 2005 în cadrul CSAT a fost introdusă corupția ca risc la siguranța națională. Cu această ocazie, președintele de atunci trasa linii de muncă pentru DNA: „Deși nu am ridicat aceasta problemă în CSAT, aș vrea sa menționez că mi se pare necesar ca în perioada următoare și vă rog să nu considerați că este o intervenție în Justiție, nu dau nume, dar în perioada următoare este necesară o analiză serioasă la nivelul instituțiilor abilitate ale statului asupra a ceea ce s-a întâmplat în energie din 2000 și până în prezent, asupra motivației pentru care de doi ani continuăm să tolerăm același sistem.“ De asemenea, Traian Băsescu a mai afirmat: „cred că se impune o analiză foarte serioasă în sistemul de achiziții a medicamentelor“, se artă în comunicatul CSAT din 2007. În decembrie 2006 a început urmărirea penală împotriva lui Codruț Sereș în celebrul dosar al spionilor de la Ministerul Economiei și Comerțului, iar în 2007 a fost deschis un alt dosar penal, în care alături de Codruț Sereș era cercetat și cetățeanul bulgar Stamen Stancev, iar procurorii susțineau că Sereș a cerut sprijin de la Gaz de France pentru a menținerea în funcția de ministru. În 2015 Sereș a fost condamnat la patru ani și opt luni de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, iar în 2016 a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare în dosarul Hidroelectrica.
Dupa atatea vorbe multe mestesugite despre protocoalele astea dintre JUSTITIE si servicii secrete din tara ROMANIA esti din zi in zi mai buimac incepi sa fi imbrobodit de atatea articole comentarii care in mod voit cauta sa zapaceasca de creieri pe cititorii la gazeta ! In trendul asta romanii nu mai inteleg nimic din balamucul asta al emisiunilor pe sticle mai mult sau mai putin mogulizate, al articolelor imbarligate, care mai mult zapacesc cititorii. Comentariilor la articole si mai imbarligatoare in care se folosesc vorbe care fac o balamuceala si un bahaos despre ticalosia in derulare de atata amar de ani in JUSTITIE a unor securisme staliniste de cea mai joasa speta practici ticaloase sustinute din afara tarii de unii care se amesteca copios si abundent in trebile noastre interne ! Probabil ca intr-un final in bahaosul asta din care nu mai intelege nimeni mai nimic decat ca ticalosiile din tara asta sunt fara de sfarsit pana cand ne faramam ca stat national unuitar ! Faceti un tur cu telecomanda pe toate canalele, cititi articole si comentarii aici la gazeta, concluzia-BALAMUC NOU ! Vai mama noastra suntem irecuperabili, suntem o tara de bajocoriti, suntem o tara de sclavi, suntem orice numai oameni nu mai suntem !