Între 2 şi 5 septembrie se desfăşoară la Bucureşti prima ediţie a Festivalului Culturii Idiş – Ydisher Velt, cultură transnaţională, în care au fost create piese de teatru, poezie, muzică. Idiş este limba evreilor din estul, centrul şi răsăritul Europei, limba Hasidimilor (evlavioşii, sfinţii), dar şi a începutului renaşterii culturii evreieşti moderne.
Organizat de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, festivalul, desfăşurat în mai multe locuri – Teatrul Evreiesc de Stat, Cinematograful Union, Centrul Comunitar Evreiesc, Green Hours, Muzeul Ţăranului Român -, propune colocvii, spectacole de teatru, filme documentare, concerte.
Un loc important în această manifestare îl ocupă teatrul. Idişul este limba în care regizorul, dramaturgul şi traducătorul Avram Goldfaden şi-a scris piesele, iar „Pomul verde” este primul teatru evreiesc profesionist din lume, înfiinţat de el la Iaşi în 1876. Influenţa stilului creat aici avea să se manifste şi asupra teatrelor de pe Broadway, multe dintre ele girate chiar de Goldfaden. Cu el începe istoria teatrului evreiesc din România, continuată, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cu Teatrul Evreiesc de Stat din Iaşi, desfiinţat în 1963 din cauza scăderii numărului de spectatori, urmare a emigrării în Israel, şi cu Teatrul Evreiesc de Stat (TES) din Bucureşti. O istorie a teatrului idiş, în care spectacole de Goldfaden şi Şalom Alehem au stat alături de altele semnate de Balzac şi Brecht, în care Sulamita s-a întâlnit cu Anna Frank, Nathan Înţeleptul cu Golem, Dibuk cu Vrăjitoarea.
Maia Morgenstern, Mircea Rusu şi Mircea Drimbareanu în „Miss Daisy şi şoferul ei”
„S-au petrecut în teatrul nostru multe evenimente, cu actori de primă mână, colaboratori sau angajaţi, cu repertoriu în două limbi, română şi idiş, cu participări la festivaluri internaţionale, cu premii obţinute în România şi în alte părţi. Cred că suntem un teatru la concurenţă cu celelalte instituţii de gen din Bucureşti, atât ca repertoriu, actori, spectacologie, cât şi ca purtător al imaginii României în lume. Suntem printre puţinele care funcţionează într-un imobil propriu, cu o istorie de 134 de ani”, ne mărturisea directorul TES, regizorul Harry Eliad.
Festivalul se leagă de aniversarea a 134 de ani de la începuturile teatrului idiş, care a reuşit să treacă peste timpurile istoriei, cu toate evenimentele ei dramatice, până în zilele noastre. „Noi suntem, într-un fel, legatarii acestui prim teatru din lume apărut în România. Începuturile teatrului idiş sunt strâns legate de începuturile teatrului românesc. Au fost de-a lungul timpului multe bucurii, dar şi multă durere şi multe lacrimi provocate de ghetouri, de holocaustul în care au pierit foarte mulţi vorbitori de limbă idiş. Există la ora aceasta, în lume, o revenire la limba idiş, prin înfiinţarea de catedre în mai multe universităţi”, a explicat directorul TES, continuând să prezinte programul din aceste zile, dar şi din noua stagiune: „În festival poate fi văzut, în premieră mondială, spectacolul «Proştii din Helem», de Moişe Gerşenzon, dramaturg rus de limbă idiş, care va fi jucat şi în stagiunea 2010-2011. I se va adăuga în noul repertoriu o punere în scenă semnată de Felix Alexa, a unui text foarte interesant al unui scriitor francez, cu Maia Morgenstern în rolul principal, intră în repetiţii câteva piese, printre care una a lui Iacob Gordin, un clasic al literaturii idiş, şi o comedie în limba română. Printre proiectele viitoarei stagiuni, la care lucrăm acum, sunt evenimente foarte importante: un mare festival mondial de teatru şi crearea unui institut internaţional de artă dramatică, de limba idiş pentru Estul european, prin Fundaţia Goldfaden. Mai sunt în plan mari turnee în Franţa, Canada, Rusia, Ucraina şi Republica Moldova. N-am putut să definitivăm toate proiectele, pentru că pregătim şi reconsolidarea teatrului şi crearea unui nou statut al lui din punct de vedere architectonic”.
În afara spectacolului cu piesa lui Gerşenzon, publicul este invitat şi „Yiddish Experience”, un dublu recital Maia Morgenstern şi Radu Captari, sau la „Singur, sufletul este pur”, interpretat de Yaakov Bodo şi Misha Blecharovitz de la Yiddishpiel din Israel.
Obeliscul ridicat pe locul unde a fost Teatrul Pomul Verde din Iaşi
Film şi muzică klezmer
Un argument pentru existenţa unui teatru idiş în zilele noastre, când numărul vorbitorilor acestei limbi, pe care Stanislavsky a asemănat-o cu un costum de arlechin, peticit, colorat, viu, adevărat şi sensibil, a scăzut considerabil, va susţine regizorul Andrei Munteanu. I se adaugă, în cadrul festivalului, un documentar despre Avram Goldfaden, „Pomul verde sau de la Shtetl la Boadway”, semnat de Radu Gabrea, un fel de roadmovie din inima Moldovei şi din aglomerările evreieşti din marile oraşe (shtetl) până la New York, via Odesa şi Sankt Petersburg. Şi tot de Radu Gabrea, un alt documentar dedicat poetului Itzic Manger, născut la Cernăuţi, cu volumul de debut publicat la Iaşi, în 1929, trăitor apoi în Polonia, Franţa, Anglia şi, de la începutul anilor ’50, în SUA, unde a fost declarat post-mortem „Poet Naţional”. Este prima distincţie de acest fel decernată unui poet de limbă idiş.
În piesele idiş, muzica a jucat întotdeauna un loc foarte important. Ea, alături de text, a ţinut aproape de teatru majoritatea evreilor şi a constituit o bază pentru creaţiile muzicale culte internaţionale din secolul al XX-lea.
Muzica klezmer este bine cunoscută în toată Europa. Născută din melodii laice, dansuri populare, cântece liturgice evreieşti şi creştine, ea era interpretată de trubaduri numiţi „klezmorim”, invitaţi să cânte la diferite evenimente sociale. O serie de concerte, susţinute de Vienna Klezmer Band, Mazel Tov Klezmer Band (România), Concert Pressburger Klezmer Band (Slovacia), Mames Babegenush Klezmer Band (Danemarca), pot fi ascultate la Green Hours şi, mai ales, la Muzeul Ţăranului Român, unde se va desfăşura ultima zi a festivalului, 5 septembrie, care coincide cu „Ziua Europeană a Culturii Iudaice”, aflată la a 11-a ediţie, care are tema „Artă şi Iudaism”.
Prin evenimentele ce se vor derula în cadrul Festivalului – conferinţe, dezbateri, filme documentare, spectacole de teatru, concerte -, organizatorii şi-au propus să refacă, pentru publicul de astăzi, atmosfera specifică Europei Centrale şi de Răsărit antebelice, în care cultura idiş era parte din viaţa cotidiană a multora dintre oraşele şi târguşoarele României.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.