Declaraţie scandaloasă a unui ONG-ist pusă în gura unui oficial SUA

Care au fost mediile de informare agreate de ambasada SUA la întâlnirea cu un înalt oficial american. Agenţia naţională de ştiri Agerpres şi RRA nu au primit acreditare. Ce întrebări i s-au pus Victoriei Nuland.

Cine a fost agreat de ambasadă

O informaţie care circulă în mediul online reliefează faptul că sâmbătă 11 ianuarie a.c., la conferinţa de presă susţinută la ambasada SUA din Bucureşti de către Victoria Nuland, au avut acces cu precădere ziarişti de la medii de informare favorabile lui Traian Băsescu şi grupării politice pe care acesta o susţine. Este vorba de „Evenimentul Zilei”, „România Liberă”, gandul.indo, HotNews şi B1TV. De asemenea, au fost invitaţi cei de la Mediafax. Au mai primit acreditări TVR şi agenţia France Presse. Ceea ce este (însă) surprinzător este faptul că postul public de radio (RRA) şi agenţia de stat de ştiri (Agerpres) nu au obţinut acreditări, mai ales în condiţiile în care RRA este singurul post de radio cu 100% acoperire naţională, iar Agerpres are contracte şi cu o serie de agenţii de presă străine pentru preluarea ştirilor. În acelaşi timp însă, la conferinţa de presă a fost invitat un site obscur (româno-moldovean) care efectuează transmisii online de la unele evenimente politice şi economice.

Tot la ambasada SUA au fost invitate la discuţii cu oficialul american şi o serie de ONG-uri. Şi în acest caz este surprinzător faptul că au fost invitate doar ONG-uri care în ultimii ani au arătat că au o orientare clar portocalie.

O declaraţie scandaloasă

Legat de participanţii la conferinţa de presă şi ONG-urile invitate, Adrian Moraru, coordonatorul IPP (un ONG din categoria celor mai sus-enunţate), a făcut o declaraţie pe cât de stupefiantă, pe atât de scandaloasă. Moraru a explicat pe ce bază s-au acordat acreditări şi invitaţii. „Ea şi-a dorit acest lucru. Mesajul este acela că a vrut să dea un semnal clar: eu sprijin un anumit gen de presă şi o orientare clară spre Vest a unor ONG-uri. De aceea n-a venit Gâdea la pus întrebări. Iar organizaţiile chemate sunt cele care au avut poziţii corecte din punct de vedere al lucrurilor care s-au întâmplat pe zona lor de activitate”, a declarat Adrian Moraru, citat de gandul.info.

Ne este foarte greu să credem ca un înalt oficial SUA să fi filtrat prezenţa presei şi să lanseze semnale privind sprijinirea doar a unui segment al presei. Chiar în timpul conferinţei de presă, Victoria Nuland a declarat: „SUA consideră oriunde în lume că presa liberă e fundamentală. Relaţia între guvern şi media trebuie să fie transparentă.SUA au un angajament aici în Romania pentru a susţine presa liberă şi vom continua să facem asta”.

Dacă Adrian Moraru pune astfel de „intenţii” în „gura” Victoriei Nuland este foarte, foarte grav. Declaraţia coodonatorului IPP fie reprezintă ceea ce şi-ar dori el ca oficialii americani să facă, fie este o declaraţie lansată pentru a manipula opinia publică.

Precedentul „Philip Gordon”

Dacă nu putem crede că acreditările şi invitaţiile de sâmbătă sunt „opera” Victoriei Nuland, în schimb pentru a doua oară, angajaţi ai ambasadei SUA la Bucureşti operează discriminatoriu în privinţa presei. Avem un precedent, în august 2012, când la Bucureşti a venit Philip Gordon, cel care avea la vremea respectivă funcţia pe care o deţine în prezent Victoria Nuland. Atunci s-a desfăşurat „un fel” de conferinţă de presă cu 5 (cinci) ziarişti, toţi susţinători ai lui Traian Băsescu. La această întâlnire cu ziariştii, Gordon a făcut celebra sa declaraţie legată de referendum privind existenţa unor „afirmaţii credibile despre votarea ilegală pe scară largă la referendum, încercările de a schimba listele electorale şi aparentele încercari de presiune asupra Curtii Constituţionale în privinţa validării referendumului”.

Şi tot atunci, a avut loc o întâlnire cu reprezentanţi ai unor ONG-uri, toate cu o orientare clar portocalie, aflate în siajul lui Traian Băsescu şi Monica Macovei.

În ceea ce priveşte conferinţa de presă de sâmbătă, 4 (patru) surse din cadrul RRA ne-au declarat aceeaşi versiune: „La începutul săptămânii trecute un reporter de-al nostru s-a prezentat la ambasadă cu documente prin care solicita acreditarea, dar i s-a răspuns sec: «nu se poate»”. În ceea ce-i priveşte pe cei de la Agerpres, două surse oficiale din cadrul instituţiei ne-au menţionat că nu-şi explică neinvitarea agenţiei, mai ales în condiţiile în care a fost invitată agenţia particulară de ştiri (Mediafax – n.a.) şi a fost invitat şi site-ul cvasianonim privesc.eu.

Întrebări „pâră” puse de ziariştii acreditaţi

Foarte interesante sunt primele şase întrebări (din cele opt) puse oficialului SUA de către cei acreditaţi.

  1. Sunt SUA îngrijorate de libertatea presei din România, pentru că – ştiţi acest lucru – cea mai mare parte a presei e controlată de politicieni şi cred că fără o presă liberă nu poate fi apărat statul de drept?
  2. După cum ştiţi, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la închisoare pentru a doua oară. Acest lucru a divizat societatea. Unii spun că este un caz politic. Guvernul, un partid sunt printre cei care susţin acest lucru. Premierul spune că este vorba de un nou caz Iulia Tomoşenko. Credeţi că această dezbatere va afecta funcţionarea statului de drept?
  3. Aţi cerut o întâlnire cu premierul Ponta, care e absent acum? Aveţi un mesaj pentru el? Are încredere SUA că premierul Ponta este un partener onest?
  4. Dar aveţi încredere în premier în acest moment?
  5. Când a vizitat SUA în urmă cu două luni, premierul Ponta a promis că va respecta statul de drept şi independenţa justiţiei, dar promisiunea nu a fost respectată, şi aşa cum aţi menţionat înainte, au existat unele probleme, cum ar fi schimbarea şi promovarea unor legi care afecta justiţia, ar putea ajuta politicienii să evite investigaţiile şi să scape de închisoare. Care vor fi consecinţele dacă aceste legi vor fi totuşi adoptate, în ceea ce priveşte realţiile dintre SUA şi România?
  6. Legislaţia privind amnistia şi graţierea sunt în continuare pe agendă. Cum priviţi aceste legi şi va exista o reacţie a SUA dacă vor fi adoptate?

După cum se poate observa, toate sunt nu doar întrebări, ci adevărate pâre la adresa oficialilor români, în special la adresa guvernanţilor. La întrebarea cu nr. 5, chiar sunt puse în gura oficialului SUA o serie de afirmaţii pe care nu le-a făcut – ne referim la „gogonata” cu schimbarea legislaţiei care ar permite politicienilor să scape de investigaţii şi să scape de condamnări. La întrebările 4 şi 6, începutul răspunsurilor a reprezentat o palmă pentru ziarişti: „Again, I am not going to get into the internal processes here. That’s not our place” (Din nou, nu am de gând să intru în dezbaterea internă, acesta nu este rolul nostru). La întrebarea nr. 2, răspunsul a început astfel: „I am not in a position to evaluate individual cases, that’s not the United States’ place” (Nu sunt în poziţia de a face evaluări în cazuri individuale, nu acesta este rolul SUA).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Lucian Gheorghiu 3052 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.