Dacă articolul anterior descrie cadrul punctual despre deportările etnicilor germani din România, de acum vom trece la cazul punctual Orăștia.
Cele petrecute în Ianuarie 1945 în context general, să re-spunem acele lucruri ce s-au uitat, despre acele fapte petrecute la patru luni după actul de la 23 august 1944, prin care România a ieșit din alianța cu Germania nazistă și s-a alăturat coaliției Națiunilor Unite, etnicii germani din România au fost trași la răspundere pentru crimele comise de național-socialiști. Liderul sovietic Stalin i-a învinuit de complicitate colectivă în al Doilea Război Mondial. Bărbați apți pentru muncă între 17 și 45 de ani și femei între 18 și 30 de ani au fost deportați din România în lagărele de muncă forțată din URSS. Mulți au murit din cauza condițiilor de muncă severe, a temperaturilor extrem de scăzute și a foamei.
Supraviețuitorii au fost eliberați în 1949. De astă dată voi trece la ceea ce-mi surâde cel mai mult, Orăștia. Cum nu este călătorie în care să nu ai nevoie de o ghidare, însoțitoare ne vro fi frânturi din volumul coordonat de domnul Cosmin Budeancă „Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918 : judeţul Hunedoara : interviuri”, ed. „Cetatea de scaun”, Târgoviște , 2019.
Din interviul cu doamna Maria Brânduşa[1] și nu numai
Vă rog să-mi spuneţi ce vă mai amintiţi despre sași din copilărie.
Am avut prietene foarte bune. Am avut colege de liceu cu care m-am înţeles mai bine decât cu româncele mele. Am avut pe Lia Zobel, Edda Low, Lia Graef, Carmen Martini… nu mai mi-aduc aminte acuma de toate, da’ cu estea am fost prietenă bună!
Și după ’42-’43, când se întorcea frontul, n-aţi sesizat o teamă, o anumită tensiune la ei?
Or cam dispărut… De exemplu, Duddi Hardt şi cu tata lui, care o fost director de bancă, or dispărut din oraş şi nimenea nu ştia de ei nimica. în perioada aia io am fost şi învăţătoare la Păucineşti şi Sarmizegetusa , undeva în zona Haţegului. Şi cam la trei- patru săptămâni mă pomeneam că vine mama mea la mine, chipurile să-mi aducă câte ceva, cu toate că io acolo aveam de toate, şi-i dădeam io de-aducea acasă. Şi ei or aflat că io sunt acolo învăţătoare şi că mama vine la mine, şi într-o seară târziu m-am pome¬nit că-mi bate cineva-n fereastră. Nu mi-era frică atunci, că nu era banditismu’ de-acuma… Am ieşit la geam, da’ nu i-am recunoscut. Şi Duddi mi-o spus: Tu nu mă recunoşti? Nu. Dă-ne drumu în casă, că nu putem vorbi de-afară! Or venit înăuntru şi-atunci am văzut că erau tatăl şi fiul. Şi m-or rugat frumos că, dacă vine mama la mine sau dacă vin eu acasă, să spun familiei lor că sunt bine. Erau ascunşi undeva la Zăicani , la o stână sau aşa ceva, însă nu mai ştiu dacă am purtat legătura sau n-am purtat-o. Nu mai mi-aduc aminte cum o fost. Mai târziu Duddi mi-o zâs că eu le-aş fi adus o dată un pachet de-acasă, da io nu mai mi-aduc aminte.
Mai reţineţi în ce an se întâmpla asta?
Apăi în…’45-’46, cam aşa ceva.
Aţi fost învăţătoare după ce aţi lucrat în Poliţie sau înainte?
În perioada cât am fost dată afară… în ’45 am fost dată afară şi în ’46 toamna am fost reprimită. în perioada aia am fost suplinitoare, că era un învăţător titular, Lupea, tot de-aici din Orăştie, care o pierit pe front, şi io am fost repartizată acolo.
Ce puteţi să-mi spuneţi despre deportarea lor în Rusia?
Au fost deportate şi prietenele mele. Lia Graef, Lia Zobel, Edda… or fost deportate în Rusia, şi nu ştiu care o fost soarta lor, da’ or şi murit acolo. S-o’ mai întors Butzi Hahn… Mişu Szegedi şi încă vreo doi-trei din cei mulţi care-o’ plecat. Despre asta io îmi amintesc bine că atunci când s-o făcut deportarea io lucram în Poliţie, şi m-am dus cu ele cu convoiu’ la Deva, că o’ trebuit să le predea NKVD-u’ de-aici celor de la Deva. Şi am intrat şi io cu ele în curte şi ne-am pupat, şi când să ies, ce să mai mă lase să ies, că delegatu’ de-aici o plecat, nu mai era acolo. El mi-o zâs: Intră şi ia-ţi la revedere! şi s-o dus. Pe- atuncea vorbeam un pic ruseşte şi mă puteam înţelege cu ei. Da’ când să ies, ce să mă mai lase să ies? M-o-mpins înapoie. Norocu’ meu o fost atunci c-o fost un comisar, Filip[2] , de la Chestura din Deva, şi aparţineam de ei… Şi el m-o văzut şi m-o întrebat că „ce caut acolo?” Zâc: Plec în Rusia! Că ăştia într-adevăr m-or băgat în convoi. Şi Filip ăsta s-o dus, că nu să putea înţelege cu soldatu’, şi o adus un translator şi io spus că cine sunt, şi că fac parte din Poliţie şi că îi o eroare… Ăştia n-o’ vrut să mă lase, n-o’ vrut să ştie de-aşa ceva… (râde – n.n.) Ş-o venit cu dosaru’ meu, c-aveam dosar personal la Chestură, şi i-o arătat lu’ ăla dosaru’, şi, între timp, o venit şi delegatu’ care-o fost cu mine, să mă caute. Şi io eram între nemţi… O fost haiu’ lumii, da’… Da’ mi-era şi teamă.
În fine, am rezolvat-o, am venit acasă, şi-am venit aşa cu o nostalgie că m-am despărţit de prietenele mele. Şi nu am mai primit nici o veste de la ele, absolut nimic. Nuraa’ de sora lu’ Lia Graef am auzit că s-o-ntors şi cu un copil de acolo. Şi când am auzit, m-am dus seara târziu să-ntreb de Lia şi mi-o spus: Lia o murit! O murit şi ea, şi Lia Zobel… Mi-a mai zis, încă, de mai mulţi de-aicea, da’ nu-mi mai reamintesc numele lor…
Care era starea de spirit a comunităţii germane înainte de deportări? Au aflat cu ceva timp înainte sau au fost luaţi pe nepregătite?
Nu. A fost o lovitură groaznică pentru ei. N-or ştiut nimica, că dacă ştiau puteau să plece, să să camufleze, să dispară. Aşa, când au început, când s-a ştiut, era deja târziu. Da’ cu toate astea s-or făcut câteva căsătorii de convenienţă, nemţoaice cu români. Io chiar de-asta am fost atunci la Deva cu convoiu’, că trebuia s-aduc înapoi două săsoaice care se căsătoriseră cu români. M-am dus acolo cu certificatele de căsătorie, da’ nu mai ştiu ce- am rezolvat… (se gândeşte – n.n.) Una mai trăieşte… doamna Olteanu … fostă Dietrich. Ştiu c-or fost cele două pe care trebuia să le-aduc înapoi, şi o mai fost un tânăr, un student, da’ nu mai ştiu cum se numeşte. Ştiu că tata lui avea o prăvălie vizavi de muzeu… Da’ ştiu că era student în ultimu’ an. Când s-or întocmit listele, părinţii lui or venit cu acte, şi era o listă cu priorităţi, şi el o intrat în lista asta. Nu mai mi-aduc aminte cum o scăpat… pe caz de boală, pe caz de studii… da’ ştiu c-o trebuit să-l aduc înapoi.
Da’ să ştiţi că au mai fost atunci care s-au mai căsătorit aşa… De exemplu, un comisar, Mastici[3] , s-o căsătorit cu fata lu’ Schulleri, ăla care avea cinematografu’, da’ numa’ pân-o trecut potopu’… pe orm-or desfăcut căsătoria. Şi tot aşa, la pripeală, o’ mai fost vreo două-trei, da’ nu-mi aduc aminte cine. Da ştiu c-or mai fost aşa.
Revenind… Ei dacă ştiau, cred că ar fi căutat să dispară, să să ascundă, să-şi schimbe identitatea. Io am mai făcut şi din estea, cu evreii, când au fost prigoniţi. Atunci le-am făcut buletinu’ că sunt de origine germană, şi n-or mai fost evrei. Pe atunci lucram la buletine şi am avut prieteni buni pe care i-am ajutat în măsura în care am putut, să le schimb buletinu’, naţionalitatea, şi cred că i-am salvat, că or plecat în Israel. Io m-am împăcat foarte bine şi cu nemţii şi cu ungurii şi cu evreii. Am avut prieteni printre toţi.
Vă amintiţi când aţi fost anunţaţi că urmează a fi duşi? De unde a venit ordinul?
La Poliţie s-o ştiut, însă n-o fost voie să să divulge acest lucru. Noi, funcţionarii, am ştiut cu trei-patru zile înainte, da’ n-am avut voie să spunem nimic. Cu toată prietenia care-am avut-o cu ei, o trebuit să fim muţi în privinţa asta.
Vă amintiţi cine a întocmit listele cu persoanele din oraş care urmau să fie deportate?
Serviciul Român de Siguranţă, însă sub supravegherea NKVD-ului. în orice caz, ei erau foarte informaţi, ştiau absolut tot. Io am avut noroc că NKVD-ul avea comenduirea într-o cameră de la Corpul de Gardă al Poliţiei Orăştie şi era litinantul lor unu’ Vanea Nemcenko… cu care eu mă nţelegeam foarte bine. El o rupea puţân pe româneşte, io am început s-o rup un pic pe ruseşte şi până la urmă am purtat o conversaţie destul de bună cu el. Şi dintre ei am avut prieteni. De exemplu, o doctoriţă, Tanya, care locuia peste puntiţă, mai încolo un pic, şi era căsătorită cu un colonel. Şi ea mi-o fost prietenă, da’ numa’ puţină vreme. Pentru că trebuia să nască, o trimis-o-n Rusia, că nu avea voie să nască în România. Şi mai era un maior, Evghenie, care era căsătorit tot cu o rusoaică, Liuba, dacă nu mă-nşel. Şi cu ei mă-nţelegeam, iară, foarte bine. Dar cel mai bine m-am înţeles cu nevasta generalului Malinovski , care o fost aici la Orăştie. Atunci Vanea ăsta de la Comenduire m-o recomandat de mă duceam cu ea de-şi făcea piaţa, că nu să ştia descurca. Perfect nu ştiam nici io ruseşte, da’, totuşi, îmi arăta ce vroia şi io puteam să îi târgui… Da’ pe ormă o-nceput şi ea să se dezmetecească.
Cu ruşii în general ne-am înţeles bine. Soldaţi nu prea or fost, că ei erau sus pe Dealu Mic, acolo aveau cazemate. Ştiu că n-aveai voie să te-apropii acolo, pentru că doctoriţa şi soţu’ ei şi maioru’ şi soţie-sa lucrau acolo, şi numa’ seara coborau. în raza aia nu avea voie nimenea să umble.
Aicea într-o toamnă, seara târziu, pe timp de ploaie, s-o cartiruit o companie şi băteau în porţi. Mie nu mi-era teamă, pentru că am rugat la Comenduirea pieţei din oraş să cartiruiască la mine un TR-ist care era în perioada de instruire, înainte să îl trimită pe front. Nu mai ştiu cum îl cheamă, da’ era învăţător din comuna Rudari. El mă ducea la serviri, m-aducea acasă la masă. De dus mă duceam şi singură şi seara venea şi mă lua şi veneam împreună. Şi cineva o venit şi m-o anunţat că ruşii sunt pe stradă, pe Tudor Vladimirescu, şi urmează să vină pe [strada] Gheorghe Doja… şi urmează să-i cartiruiască şi la noi. Am dat telefon repede la regiment şi-o venit Mitică şi m-o luat şi-am venit acasă.
Şi n-o trecut mult şi-o’ bătut ruşii la poartă. Şi aveam o casă mică, şi camera mea avea cărămidă pe jos. O ieşit Mitică afară şi-o spus că este o familie de ofiţeri. Şi unde era familie de ofiţeri nu cartiruia. Până la urmă s-o cartiruit comandantu’… Si n-o să uit niciodată… Mama mea făcuse găluşte cu brânză în seara aceea… şi i-o poftit şi pe ei. Şi o trebuit să guste întâi Mitică şi cât timp or stat la masă, că nu erau scaune, era o laviţă, or stat şi or mâncat cu automatu’ după piept aşa… (arată cum ţineau arma – n.n.) Mi-o fo’ foarte frică. Cum ieşea comandantu’ să vadă dacă s-or cartiruit restu’, mama zâcea: Mitică, du-te şi vezi să nu-mi ieie porcu din cocină! (râde – n.n.) Mitică, vezi să nu-mi ia găinile din coteţ! Săracu’ o fost de gardă până s-or potolit spiritele. Spre surprinderea mea, dimineaţa când ei au plecat, or venit şi-or bătut în oblonu’ de la stradă să îşi ieie „la revedere” de la mine, şi i-o spus lu’ Mitică să-i deie un vas. Mama avea un vas de pământ, c-atuncea nu erau vailinguri, şi i-o dat un blid din ăla, şi-o venit cu el plin de zahăr… Şi-o zâs că-i pentru mine „pentru Cheoska ”. Şi lu’ Mitică i-or dat o sticlă cu votcă. Ne-o fost foarte frică, da’ or fost, totuşi, domni…
Or fost şi care or făcut probleme, că mergeau şi vindeau ceva şi se duceau dup-aia înapoi şi luau lucrul. Erau şi oameni răuvoitori, şi după ce să-mbătau le trebuiau femei şi fete. Vizavi, peste râu, era o rusoaică care era proprietăreasă, Paula. Şi pe aia tot ei o- mpuşcat-o… Aia i-o trimis încoace. Era o fată prietenă cu mine, eram eu, era nevasta lu’ Petica mai jos, mai erau şi altele… şi i-o trimis pe-aici că sunt fete. Cum erau porţâle mici şi şubrede atunci, or sărit într-o noapte peste poartă, însă bărbaţii de pe strada asta şi de pe alte străzi făceau câte doi-trei de strajă noaptea să nu atace cineva. Şi când or sărit peste poartă, or fost trei vecini de-ai mei la poartă şi n-or mai putut face nimic. Ce ştiu ce- or bolborosit ei până când m-am dezmetecit şi-am ieşit afară… Ce s-o-ntâmplat? Nimica, du-te ’napoi să nu te vadă! Şi-apăi mi-or spus că Paula i-o trimis la femei pe-aici şi c-or sărit peste poartă.
Revenind la germani… Ce ştiaţi atunci despre motivul pentru care urmau să fie duşi?
În urma dezastrului care l-or făcut în Uniunea Sovietică. Pentru asta ruşii or fost foarte revoltaţi. Eu în ’ji când am fost la Moscova, ghidu’ ne-o dus să ne-arete până unde- or avansat nemţii. Mai era foarte puţin şi intrau în oraş. în orice caz, or fost foarte revoltaţi ruşii… Şi le-or dat riposta, pe urmă. Am văzut, ulterior, la televizor, ce-or putut să facă ruşii în Germania… Am şi citit câteva cărţi şi mi-am dat seama că or făcut prăpăd.
Care a fost reacţia populaţiei româneşti la aflarea veştii că vor fi duşi saşii?
De jale… Un fel de doliu s-o aşternut peste oraş… pentru că fiecare aveam o părticică din noi ataşată de familiile lor. Pentru c-or fost foarte ospitalieri, foarte darnici, foarte buni, foarte comunicativi. Toate calităţile le-or avut. Şi fiecare o avut un sen-timent de stimă, de respect, faţă de ei, aşa cum am avut şi eu şi cum am şi-n ziua de azi.
Vă amintiţi cam câţi au fost deportaţi?
Nu mai ţâu minte. în orice caz, peste sută… Şi în special femei. Da puţini au mai venit înapoi, foarte puţine… (tristeţe în glas – n.n.)
Când i-au adunat, noaptea sau ziua?
Seara şi dimineaţa devreme. Unde era atunci cinematograful, îi o blănărie acuma, aproape vizavi de Liceul Chimic. Acolo i-o’ adunat pe toţi, în sala aia. Şi culmea, aia era tot a unui neamţ… a lu’ Schulleri. O fost dramă mare. Și la Casina Maghiară, actuala Casă de Cultură.
Din cine erau formate echipele care i-au luat?
Echipele care i-au luat au fost mixte, soldaţi români şi soldaţi ruşi. Cei care îi ridicau erau însoţiţi de cei din NKVD. La fiecare echipă era câte un rus.
Ce ştiaţi atunci despre destinaţia călătoriei lor? Unde urmau să fie duşi?
Nu, n-am ştiut absolut nimic. Ulterior s-o auzit că-s prin Siberia, că-s prin nu ştiu ce mine de cărbuni. Se mai vorbea că or să lucreze-n mine de cărbuni, în mine de plumb, în mine de sare… da’ unde-or lucrat exact nu ştiu. în orice caz, Butzi, vecinu’ şi prietenu’ ăsta al meu, foarte puţin o povestit de-acolo. Era traumatizat şi nu vroia să povestească de teamă. Nu ştiu de ce, da’ o avut rezerv-asta. Spunea că e mai bine să nu-i întrebăm, pentru că nu vrea să mai trăiască din amintiri… că avea nişte amintiri foarte triste. Probabil că o fost rău.
Ce li s-a dat voie să ia cu ei?
A, foarte puţin… un bagaj de… nu mai ştiu cât. Oricum, în raport de kilograme, nu zeci de kilograme. Mâncare pentru o zi sau două, cam aşa ceva. Ştiu că la Deva li s-o’ dat pachet la fiecare. Mi-aduc aminte că erau făcute pachete… şi fiecare o primit câte- un pachet, da’ nu ştiu ce conţinea’. Atunci o fost ceva… O fost foarte greu pentru mine, că erau prietenele mele acolo… şi nu vroiam să văd, nu vroiam să ştiu…
V-amintiţi cu ce i-au dus la Deva?
La Deva i-o’ dus în două-trei camioane, cam aşa ceva.
Şi la Deva unde au fost ţinuţi?
Unde-i casa lu’ Petru Groza , sub cetate, era un hambar mare, o magazie, aşa ceva… şi acolo or intrat toţi. Tribunalu’ era vizavi de hangaru-ăsta. Unde-i un parc acuma. Aşa vag mi-aduc aminte… Ştiu c-am ieşit de-acolo şi că Poliţia era după colţ, şi m-am dus cu colegu’ meu, cu Filip, că era cu dosaru’ meu în mână… şi eram aiurită, eram speriată.
După ce v-aţi întors acasă, ce vorbeau vecinii, prieteni, colegii, despre ce s-a întâmplat?
Erau necăjiţi. S-o aşternut un doliu peste toată populaţia, pentru că, v-am spus, fiecare avea câte un sentiment de stimă, de respect, de prietenie pentru saşi… Pentru c-or fost oameni cumsecade, oameni printre oameni.
Familiile lor cum s-au descurcat în anii următori? Au mai avut de suferit şi alte persecuţii?
Cum să se descurce? Cred că o’ fost nevoiţi să muncească. De exemplu, tata lu’ Butzi Hahn, ca să poată să trăiască cu soţia lui, s-o angajat ca vânzător la firma lu’ Vulcu[4] , care avea un magazin mare. Ceilalţi, după ce le-o’ luat magazinele, nu mai ştiu ce-or făcut. în orice caz, fiecare cred c-o avut o rezervă din care au putut să-şi ducă zilele. în orice caz erau înstăriţi, nu erau cu banii de azi pe mâine. Erau oameni înstăriţi, oameni cu capital.
Nu li s-au confiscat averile?
Păi, ba da. Ba da. După război or fost evacuaţi! De exemplu, unde-o fost CAP-u’ o fost o familie de nemţi, Willy Binder, care nu vedea foarte bine… şi sora lui. Da’ tot ce-o fost acolo o fost a’ lor. Şi sora lui ţânea toată gospodăria. Aveau argaţi, aveau fermă în partea cealaltă de râu. Şi i-or dat afară şi s-o făcut CAP-u’ pe ferma lor. Şi mi-aduc aminte că mergea tata şi-i dădea pruni „în parte”. Avea o livadă mare şi dădea pruni „în parte” la oameni. De exemplu: „Prunu ăsta-l iau eu!” Jumătate din recoltă primeam eu, jumătate i-o dădeam lui… Da’ noi culegeam. Şi mergea tata şi lua câte-un prun, doi, de facea mama majun. Şi aşa mergea aproape jumătate din oraş de luau pruni de la familia asta. No, toată averea asta o’ trebuit să o cedeze. în orice caz, ăştia or avut o avere imensă. Şi i-o’ scos afar’ de-acolo ca pe ultimii oameni. Şi nu ştiu ce s-o mai ales de ei, unde s-or fi mutat. Mi-amintesc că aveau un câine mare, care venea de-acolo de la ei de la fermă cu coşu-n gură şi aid peste puntiţă, cum treci la stânga, era măcelăria lu’ Binţânţan… Şi venea câinele cu coşu-n gură şi intra- năuntru. Binţânţan lua biletu’, îi punea carnea în hârtie, i-o punea-n coş, îi punea coşu-n gură şi câinele mergea ’napoi. Asta cu ochii mei am văzut, că noi copiii ne luam după el, da’ nu ne-avea baiu’, nu. El îşi vedea de drumu’ lui, aşa era de dresat.
Pe ormă mai era familia Birtler, care avea un magazin dincolo de podul de mai jos, şi aveau singura baie [publică] din oraş, cu un aranjament extraordinar în vreo şapte-opt camere, cu abur, cu căzi, lucrători la baie, cu vânzători la prăvălie. Un loc unde putea lumea să meargă. Aveau şi o fată care o terminat Medicina, nu mai ştiu cum o chema. Şi fata lor, după ce i-o’ dat afară din casă, o ajuns de-o murit undeva vizavi de catedrală, unde sunt nişte locuinţe. Ea n-o mai avut din ce să trăiască, n-o mai avut ce să vândă, o ajuns la sapă de lemn şi şi-o provocat moartea. No, acolo or găsit-o dezbrăcată-n pielea goală, moartă pe un pat de fier. Din tot ce-o’ avut aici o’ ajuns, de-o’ murit acolo… Şi or îngropat-o tot nemţii, da’ nu mai ştiu exact care or contribuit la înmormântarea ei.”
Referințe:
Cosmin Budeancă, „Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918 : judeţul Hunedoara : interviuri”;
Fotografii de Emil Fischer, în Arhiva de imagini a Muzeului ASTRA Sibiu.
Note de subsol:
[1] S-a născut la 13 august 1925, în Orăştie, judeţul Hunedoara. Ortodoxă, studii Gimnaziul „Despina Doamna”, învățătoare, lucrătoare în Poliția anilor 1945-1946. muncitoare, pensionară. Interviul a fost realizat la 24 iulie 2004 de Cosmin Budeancă în Orăştie şi se află în A.P.C.B. Transcrierea şi editarea interviului – Cosmin Budeancă.
[2] Ambrozie D. Filip, născut la 20 aprilie 1912 Ia Călvasăr, Sibiu. în ianuarie 1945 era comisar ajutor la Deva. A fost reţinut în ianuarie-martie pentru judecată la Penitenciarul Satu Mare pentru înlesnire trecere frauduloasă a frontierei. La 28 august 1948, a fost internat administrativ şi a trecut prin închisorile Piteşti, Târgşor, Făgăraş, Cernavodă, Poarta Albă, Alba Iulia, Deva. A fost eliberat la 1 august 1955. Ioan Ciupea, Virgiliu Ţârău, Florentin Olteanu, Andrea Dobeş, Robert Fiirtos, Cosmin Budeancă, Făgăraş – închisoarea poliţiştilor, voi. II, Cluj-Napoca, Mega, 2007, p. 181.
[3] Cornel Mastici, născut la 19 septembrie 1904 în Topliţa, Hunedoara. A fost arestat în iulie 1948 şi internat. A executat pedeapsa în închisorile Piteşti, Târgşor, Făgăraş, Saligny. La 9 aprilie 1951 a primit o condamnare administrativă de 24 de luni, pedeapsă majorată ulterior cu încă 24 de luni. A executat pedeapsa în închisorile Alba Iulie, Poarta Albă, Deva, Cernavodă 3. A fost eliberat la 14 noiembrie 1955. Arhiva Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor Jilava, fişele matricole penale.
[4] Ioan Vulcu (1869-1952), lider al mişcării naţionale a românilor transilvăneni, deputat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1918, proprietar al unui mare magazin din Orăştie.
Orice subiect, fie el adevar, amestecat cu ura este compromis. Confunzi cauza cu efectul. Nu ai tinut cont de context. Tratezi evenimentele cu jumatati de adevaruri. (Hammurabi formula o lege despre adevar:
Sa fie lapidat cel care nu spune adevarul.
Sa fie lapidat cel care nu spune tot adevarul.
Eu nu sunt dispus sa dau meditatii pentru un pacient ros de ura.
Ptr ca tine, ca hungur, adevarul o fi altfel.
Scrie punctual unde consideri ca am mintit. Spune clar: ,,Aici nu-i asa, ci asa”.
Hai savantule, ca la marlanii stiu ca te pricepi. Sa vedem daca te pricepi sa vii si cu niste argumente credibile, nu doar cu stupiditati cu motZ……[Rumburak]
O imagine cam idilica a nemtilor din Romania, care nu corespunde cu realitatile de dinainte de 1918. Nu spune nimic romancuta noastra de citi sasi s-au inrolat in armata germana, cum s-au purtat la confiscarea averilor evreiest, etc. Sigur, in comunitati ca cea de la Orastie, cu romanii majoritari, o fi fost o atmosfera mai semanatorista..
*Dl Aranyossy , un înfocat avocat al hungarismului susţinea în revista
Esprit (Paris) din martie 1978 pg 69-70: „La timpul eliberării (toamna lui
1944) Partidul Comunist din România (nu exista un partid comunist român)
conform statisticilor oficiale, abia număra 1000 de membri şi mulţi dintre
aceştia erau unguri şi evrei maghiarizaţi. Ei ocupau poziţiile din vârful
ierarhiei. Printre ei Ana Pauker şi Laszlo Luka, trimişi de Moscova, au fost
personalităţile cheie … Acesta era Partidul Comunist, care era Român
numai prin numele său … un Partid Comunist Român format şi parţial
condus de majoritartea comunistă maghiară. După eliberare numărul
minoritrăţilor în partidul comunist a crescut deoarece adesiunea românilor
era foarte mică”2 pg37
Ca o consecinţă, în România comunistă, în care
maghiarimea a jucat un rol de ctitor, s-a scris foarte puţin despre perioada
1940-1989, şi când s-a scris, s-a scris ocolind adevărul.”
Partidul comunist – o agentură hortistă în slujba lui Stalin
*Istoricul american Robert King de la Hoover Institut scria:
„Consistenţa grupurilor minoritare în conducerea superioară şi locală a
partidului comunist a ţinut deoparte de partid pe români… Partidul
comunist din România lucra prin uniunea populară maghiară (Madosz)..”.
80% din cei înrolaţi în partidul comunist din România provenea ungurime.
22
Însăşi denumirea iniţială a partidului –un Partid Comunist din România
spune direct acest lucru!
Si ca paranteza , ce nu i-am spus ” cevelezatului” @ qwe – cine conducea prin anii ’40-’50 PCdin Romania ? Nu cumva to’arsul Foris Istvan ? ala de pe la Tarlungeni brasov , consatean cu adjunctul securitatii statului din ,O TEMPORA , orasul Stalin(Brasov)Imre Orban . Care Orban ? Tatal lui Sica Mandolina Asa ca mai ” draghe” cauta-ti printre ai tai facatorii de liste (si lifte) .Panimaiesi szovetszag magyorszag ?
…de aia îi zicea „partidul comunist DIN România” și avea cam 1000 de membri când s-a schimbat „orientarea”,că era „plin” de români-ca și cum nu aveam aici tovarăși cu conștiință înaintată,formată prin primele rânduri ale Cominternului și ale Internaționalelor comuniste,prin vajnici luptători afirmați alături de Bela Kun sau de tov.Erno Gero prin Spania,de armata sovietică(Laszlo Luka)etc,etc;românii aveau alt statut:ei umpleau listele condamnaților politic,ajungând-în județele din Ardeal-să nu existe nume de altă „origine”,cât o fi fost lista de lungă,că ei erau „cozi de topor burgheze”,”reacționari””dușmani de clasă” etc…
„Adevarul este acesta”, Tocmai nu-i ce pretinzi ca-i adevar. Defapt esti un agitator ordinar, cu foarte putine cunostinte. Postezi texte stufoase in care sunt amestecate de toate; propaganda, ura, viclenie, dar nu in ultimul rand incultura. Probabil ca n-ai absolvit nici cele 8 clase.
…scuzați,”sau a celor”…
…cât despre cine tăia și spânzura prin Ardeal după 23 august-de ce nu dați listele,să vedem cine erau tovarășii cu vechi ștate prin Comintern,prin divizia secuiască,prin rândurile luptătorilor din Spania,s-au a celor care aveau și cetățenie „sovietică” de pildă; că nu de aia îi zicea „partidul comunist DIN România” că se înghesuiau românii să devină membri și mai ales,șefi…românii aveau alt statut,că nu degeaba a ajuns Gheorghiu Dej să înjure citind listele cu condamnații politic dintr-un județ din Ardeal:”Da’ ce dracu’,numai românii sunt anticomuniști pe aici?”
Ai sintetizat zece mii de ani de dainuire. Nu-i nici o fantasma sunt doi care pot confirma Papus care a explicat ca: Rama a plecat de la Marea Negra dupa pozitia stelelor din Ramayana in 8000 iHr si Rudolf Steiner care a afirmat ca: Civilizatia megalitica si Cultul druizilor au pornit de la Marea Neagra la care se adauga cea mai impresionanta sustinere a getilor de catre istoricul italian Carlos Troya 1784-1858, citat in Romania Ion Popescu Puturi.
Dacă tot e vorba de nefericiții aceștia deportați,românii erau deja acolo:românii,care luptau în Armata Română și care au fost pur și simplu „uitați”la 23 august-nici,soldați,nici prizonieri,la cheremul sovieticilor;despre un unchi al meu s-a aflat că…nu se mai știa nimic,a lăsat acasă doi orfani,iar tata a lucrat la minele din Donbas până la sfârșitul lui 1947,când a fost eliberat și a ajuns acasă într-o stare de neînchipuit;și au fost mii și mii-despre aceștia nu se aude niciodată nimic,nu au existat și nu există,nu li se plânge de milă,situația lor nu revoltă pe nimeni-oricine trebuie deplâns,nu și românii…
Etnicii germani au fost deportati fiidca au fost nazisi. Nu fiindca au fost germani
@ din Ardeal cu dragoste – mai qwe ca tot te ascunzi dupa ciresi – ” cucutenicii” aia de care vorbesti erau pe meleagurile astea de vreo 7-8000 de ani. Pe atunci voi” cevelezatii” nici nu coboriserati din copaci.Reiterez aici , daca Otto va barbiereu strabunii de ” coaie” tu nu mai elucubrai pe aici.Care era motivul de au plecat sasii si svabii din Romania ? ” Intregirea familiei” , nu ? Si Ceaska , ala pe care-l spurci ,n-a fost prost . I-a scolarizat si calificat ? Da . Atunci platiti scolarizarea si calificarea.Si luati-ii. Dar tu cu mintea tulbure de idei sovine si iredentiste , nu ai cum sa intelegiSi ca fapt divers , nu numai tu esti traitor ( mai bine n-ai…) in Ardeal. Se apropie martie . Poate mai gasiti un Mihaila Cofariu sa-l schiloditi , nu-i amintesc de aia schiloditi de cenderi , rongyos garda si leventi intre 1940 si 1944 sau de martirii de la IP ;TREZNEA SI MOISEI. Cauta-ti stramosii la poalele Altailor prin stepele calmuce si Bashkiria .Dar voi ca tara cit ati existat ? Ca dupa batalia de la Mohacs Buda era pasalic si Pesta era provincie austriaca . Ardealul era principat sau voievodat ,vasal turcilor.Iti mai amintesc istoria voastra – dupa 1848 s-a format dualismul austro -ungar, deci tot austriecii conduceau . Iar voi ati redevenit tara abia dupa Trianon. Intelegi ” bre ciumete” .Dar voi sunteti poporul ” ales” pentru ca unul cu mintea tulbure ca si a ta a spus ca EVA prima femeie biblica a fost unguroaica .A ai apropo de casele ramase dupa plecarea alora , tu ai fi vrut sa le intretina statul si cind li se facea dor de Romania sa le predea la cheie ? Iar caii si porcii au fost tinuti de rromii maghiarizati, deci cealalta jumatate a etniei voastre ” dinArdeal ,cu dragoste” .
Nu-mi vine a crede că românii din Transilvania se lasă asmuțiți împotriva românilor din Muntenia, nu-mi vine…, și totuși asta citesc aici.
Asta da manipulare reușită !
Inca odata se confirma Justetzea FAPTului ca SE da Voie JAVRELOR sovine, rasiste, iredentiste sa isi ARATE adevarata FIRE bolnava de URA ImPotenta si autoOtravitoare … 🙂
AMARA va este FIEREA Putrefacta DIN VOI!
ASA va vedEM CAT sunteti de Rai, Narozi, Cazaturi, LIFTE …
De RAI ce sunteti pana in Matzele FuNEGRE, NICI NU faceti DESTUI Copii.
Desi SITUATIA v-ar cere-o, in propriul vostru Interes.
Din Pacate ASHA ese o DestulDeFoarteMareParte a Poporului Maghiar.
Exemplu de CAZ Patologic de Alterare a OMului din aceshtia, din Motive ABSURDE, NonNaturale:
Ideile SOVINE, cum ca VOI sunteti Neam „ALES” si ca meritati sa fiti o Natie de STAPANI intr-o Ungarie „MARE” in care ati fi MINORITARI,
inconjurati de Alte POPOARE. care sa VA asculte cuminti, supuse pe VOI, pen’ca VOI din Nascare ati fi ALTFEL.
NeBUNIE periculoasa.
TREBUIE sa stam, Noi, Romanii cu Ochii pe VOI< Partea A RA din Poporul Maghiar, ca la o ADICA IAR ati face CRIME in Masa, Masacre,
ASHACUM ati mai facut in TOATA Istoria IMUNDA a Dominatiei voastre SALBATICE de la Arpad.
Zicea UNuu', ISTORIC, din Ardeal, fost Director al unei Institutii de Cultura din Bucuresti:
In Ardeal DOUA Calamitati exista, APA (Inundatii) SI Ungurii!
sasii transilvaneni au fost hitleristi convinsi! au dat 70.000 de voluntari in Waffen SS si Wehrmacht! mai grav, daca Hitler castiga razboiul, sasii ramaneau stapani in Transilvania, iar romanii si ungurii erau deportati in Urali! ca atare, mai usor cu mila fata de acesti nemernici
Cine credeti ca ia in considerare Wiki, gheseftul ungurului celebru de acum care si-a vandut coreligionarii nazistilor? Doar bosgorii fara tara, axonul fara dendrite si mistocarul Jedi, evreu bun da fara preput. Adica mai mult ca sigur cu daune cerebrale si hormoni saltareti.
Regimul comunist (acela foarte criminal si foarte odios) n-a silit pe nimeni sa plece din Romania: nici pe etnicii germani, nici pe etnicii evrei.
Cei care au vrut sa plece, au plecat liberi si nesiliti de nimeni. A fost alegerea lor unilaterala. Nu cum latra ala @din Ardeal cu dragoste de hunguri.
Problema este ca ar fi trebuit sa plece etnicii maghiari in Hungaria lor extraordinar de mare, dar ei nu si nu: de aicea nu plecam, nu plecam acasa …
Au plecat cei care nu trebuiau sa plece……[Rumburak]
Aflăm că răul Stalin i-a învinuit colectiv pe etnicii germani. Tot autorul ne spune că în anul 1949 etnicii supraviețuitori sunt eliberați în 1949. Adică, bunul Stalin îi eliberează. Dar nu vrea să-i sublinieze noblețea.
Bă, voi și când sunteți propagandiști, tot nu știți să mințiți!
Bine că s-au reîntors pe capul nostru! În Republica Socialistă Sovietică Autonomă Germană Volga nu rămâneau! Pe aici toți alogenii au fost bine primiți, numai românilor de rând nu li s-a făcut niciun bine. Lăsați-ne cu ale lor contribuiții. Au beneficiat infinit mai mult în calitatea lor de oprimatori (în evul mediu) și de despăgubiți (după 1989).
Pe timpul ocupatiei germane (practic Romania era sub ocupatia Wermachtului), sasii au colaborat foarte intens cu fascistii nemti. Germanii bineinteles ca ii sprijineau, desi erau cetateni romani si in principiu nu ar fi trebuit sa se bage. Vazandu-se sprijiniti, etnicii germani erau f mandri si periculosi. O para impotriva unui roman il termina pe cel parat. Cum Politia si Siguranta colcaiau pe atunci de legionari, care erau fascisti ca doctrina si foarte filogermani, era f periculos sa te pui cu un sas sau swab. Astia aveau intaietate inaintea romanului. In zona de Nord a Transilvaniei ocupata de Horthysti era si mai rau. Un roman nu avea voie sa sufle in fata unui etnic german sau ungur.
Deportarea germanilor dupa terminarea razboiului s-a facut pe principiul: ,,I-ati pupat in dos pe nemti, acum valea in Rusia”. Acuma de, asa se intoarce roata istoriei! Porcaria este ca au suferit si etnici germani care nu ar fi meritat……[Rumburak]
Tupil, bădie! Nu i-o vândut Ceașcă, s-or vândut singuri ca un popor de 🌈 ve ce sunt. Dovada o ai și-n zilele noastre…
Daca n-ai istorie cum s-o intelegi istoria altora? Ura dusmanoasa nu tine locul cunoasterii istoriografiei.
@ @din Ardeal,cu dragoste 18:40
„Nu inteleg de ce romanii dupa recucerirea ardealului n-au procedat cu ungurii exact cum au procedat cehii cu nemtii ”
Rusii aveau nevoie de niste cozi de topor . Nu se puteau face organizatii de partid daca nu aderau entuziast minoritarii , unguri si evrei . In cazul ungurilor , hortistii de ieri au devenit comunistii de azi .
Iaca :
„În februarie 1978, Fazekaș i-a cerut lui Lajos Vajda, șef de secție la Institutul de Istorie al PCR din Cluj-Napoca, să nu mai accepte „falsificarea istoriei” și să scrie mai mult despre comunizarea din Transilvania după 23 august 1944 și anii imediat următori, afirmând că „nu trebuie uitat că maghiarii au avut un rol hotărâtor, fiindcă acolo nu au luptat moldovenii, muntenii și nici oltenii și că Partidul Comunist din România nu ar fi existat fără naționalitatea maghiară, care la primul Congres al Partidului reprezenta 80%” (o confirmare în plus că sovieticii s-au folosit de etnicii maghiari contra României în „operația specială” de după 23 august 1944, n.n.)”
Si azi etnicii maghiari adera cu entuziasm la toate cauzele antiromanesti , fi ca vin din Rusia , fie din Israel , fie de la Washington , fie de la Bruxelles.
Nu am trait in acele vremuri, dar poate imi explici de ce parintii lui Iohannis au plecat DUPA 1989, in plin capitalism? Si de ce nu a mers si tovarasul fiu? Nu se descurca la fizica la nivelul unei scoli din Germania? Axolo trebuia sa munceasca si el nu stie? Cum de n-au fost deportati si parintii lui Iohannis in 1945? Eu cred ca te victimizezi cam tare tu si autorul articolului vreti o sinecura/despagubire. Vezi Germania nu si-a platit datoriile economice si nici despagubirile de razboi, asa ca poate ii amintesti ce are de dat? De ce nu explici romanilor de ce au plecat sase milioane de romani dupa ’89 cine i-a maltratat? de ce nu vrei sa recunosti ca a fost visul multora de a ajunge in occident, iar altii in mod tragic si-au pierdut locul de munca si au fost nevoiti sa caute o solutie. Unii au reusit altii nu.
Pentru batalionu’ dă spurcăciuni anonime regățenești: ia, spuneți dacă i-ați întrebat pe verii voștri juveți aciuiți în casele aranjate, adevărate vile, confiscate de la sași (am trecut în 1991 printr-o astfel de casă în Sighișoara, „preluată” de o famiglie dă venetici dă Argeși turnători la Secu’, invitat-fiind – la înapoierea împreună dintr-o delegație industrială la distanță – de proaspătul lor ginere ardelean cu ajutorul căruia putorile voiau să se „împămîntenească”! paharele de băutură scumpă și tăvile foste cu mîncare și prăjituri – totul cumpărat de la ardelence, că juvetili nu știau face nimic, neoliticele – stăteau ne-spălate de 3 săptămîni PE BIDEU, în baie, LÎNGĂ WC, le era lene să le spele, era mîncarea uscată pe ele!) dacă se simt bine în ceea ce au furat organizat sekurește în anii ăia. Acum sunt poolitruci locali kopitalijdi, pun rămășag! „~escu”…
Sau pe verii voștri șuolduovieni colonizați și împroprietăriți ILEGAL – în gospodăriile șvăbești confiscate în anii ’80 – prin I.A.S.-urile ceșkizde, kukutenienii ăia care au făcut focu’ în mijlocul sufrageriilor, cu parchetu’ șvăbesc lăcuit și cu brăduțul din curte,
https://www.pressalert.ro/wp-content/uploads/2019/05/14.-casa-traditionala-jimbolia.jpg
au băgat caii în sufragerii că nu știau ce-i ăla grajd, și țineau porcii în băile faianțate de model „Quelle”, cu WC și apă caldă curentă!
…și mai am SUTE DE ASTFEL DE RELATĂRI, de la prietenii mei Horst, Gerri, Wernher, Freddi, etc.! O întreagă enciclopedie a puturoșeniei, hoției, minciunii, lipsei de civilizație și ignoranței balkanice venetice în Transilvania, de peste munți, în țăntănaru’ ‘lii.
@[Rumkirük]
-te plictisesti la chibutzim
si deversi aici?
Un neam care sute de ani au prigonit romanii. Prin Unio trium nationum din 1437 ROMANII NU AVEAU VOIE SA LOCUIASCA, SA RAMANA PESTE NOAPTE IN ORASE. NU AVEAU VOIE SA_SI FACA BISERICA SI CASA DIN PIATRA, Tot in Cotidianul au aparut documente din al doile razboi in care erau alungati copii romanii din scoli, deci ei au putut prigoni romanii prin organizatia lor azi a lui Iohannis, Veniti sa le plangeti de mila unor profitori sangerosi timp de 500 de ani pt ca in 1945 au fost tratati cu mult mai bland decat au facut-o ei sugand vlaga unui popor CINCI SUTE DE ANI. Cand va plati Germania si Austria pt tot ceea ce au savarsit sute de ani?
Sasii si schwabii din Romania AU COLABORAT cu armata germana ! Cand a sosit in Ardeal armata ruso-romana multi dintre etnicii germani erau inrolati VOLUNTAR in armata germana!Este foarte adevarat faptul ca sasii si schwabii n-au facut atata rau romanilor ardeleni cat le-a facut populatia maghiara din satele mixte si armata de ocupatie maghiara.Nu inteleg de ce romanii dupa recucerirea ardealului n-au procedat cu ungurii exact cum au procedat cehii cu nemtii,adica valiza si un sut in dos in directia Dunántúl!!Azi nu mai existau probleme,si cu totii erau fericiti !
cateva completari: sasii l-au vandut pe Vlad Tepes, Brukental sasul, a ordonat tragerea pe roata a lui Horea, Closca…, lichidarea rasculatilor… Povesteau uni romani din satele unde erau sasi ca atunci cand treceau trupele germane prin acele sate era teroare, sasii parau, invinuiau pe romani… Asa ca nici sasii n-au fost usa de biserica, s-au unit cu ungurii si si-au batut joc, Dumnezeu a facut dreptate
Dl ardelean de la @16:47 habar n-are despre situatia imediat dupa razboi si denatureaza tot.
Ma t@l@mbule, eu am trait anii aceia si pot sa-ti spun ca RPR de atunci era guvernata de la ambasada sovietica. Ghe Dej, Ana Lauker, Luca, Maurer, Bodnaras, Chivu Stoica, Voitek si restul clicii nu erau decat niste marionete care executau ceea ce li se comanda de la Moskova.
Orice institutie din orice oras era controlata si comandata de un polkovnic sovietic, care mergea cu soldatul dupa el. Daca incercai sa te opui sau macar sa-ti spui parerea, adios. Singura posibilitate era: ,,Sa traiti, am inteles”.
Tara noastra era sub ocupatie militara. Cand au plecat sovieticii in 1958, am vazut in oraselul meu 2 km de tancuri sovietice care asteptau sa fie urcate pe platformele CFR.
Tu nu stii ce vorbesti……[Rumburak]
Palavre siropoase !
În Ardeal, sașii erau #1, ungurii #2, valahii #3 și RomBoracii #4. O spun studiile serioase (Ioan Chelcea, Țiganii din România).
Sașii ii tratau cu dispreț pe ceilalți, căsătoriile mixte erau o raritate până târziu încoace, în anii 70-80.
Întrebați-vă bunicii sau părinții, măRog…😜
@ qwe , nu te mai saturi ? Acum esti @din ardeal cu dragoste ? da ia zi-ne cum au fost evreii aia ” din Ardeal cu dragoste” trimisi de horthysti la Auschwitz , birkenau , Trebinca , etc? Mai Editat , tu chiar nu te saturi sa ne denigrezi ? Closco chanel , cit mai dai friu unor boanghine” sa-si bata joc de romani si de Romania si pe noi ne cenzurezi ? Sau nu ai ” ucaz” de la Asztalosz Csaba de la CNA ? Poate va aduceti aminte de Ip, Trezne & Moisei? Ele au fost Oradourul si Lidice ale noastre . Nu am nimic cu etnicii germani , dar cum a fost cu ” Volksgruppe in Rumanien ” ? De acord ca au suferit si nevinovati , dar dupa abordarea de catre fostul presedinte al FDGR si actual pres al Romaniei , eu fac ” O Tempora ” . Suflu pina si in iaurt.Si @ qwe , mai putin cu sovinismul si propaganda . Intelegi ” bre ciumete” ? Sau ti-e dor sa mai vezi opinca pe post de steag national la parlamentul ….. Stii tu care. Da parca spui si un adevar . Cum ca unii au venit ( cu forta) pe aceste meleaguri. stati-ar Tuhutum in gitzi !
Celui care pretinde ca scrie din Ardeal si scrie cu multa ura si prostie:
Atunci, tara era sub ocupatie ruseasca. Guvernul roman era fara nici o putere. Cei mai zelosi colaboratori ai ocupantului au fost minoritarii, nu in ultimul rind ungurii. Acestia se intreceau in a linge cizmele rusilor, asa cum facusera cu germanii. Duplicutatea politicii unguresti se vede si azi. Dupa ce au fost mingiiati si luati in brate de Europa, acum ling iar cizmele rusilor, uitind ce au patit din partea lor. Apropo, de ce ungurii i-au expulzat pe germanii de la ei dupa razboi?
Adevarul este ca sasii nostri au aderat trup si suflet la Germania si Hitler, dar:
L-am avut coleg de birou pe sasul nostru Heinrich Frantz, de prin zona Sibiului. Bun meserias in instalatii!
La 18 ani a fost deportat in Donbas, la minele de carbune. Era inca un copil. Vina lui: era etnic german.
Au fost parasutati intr-un camp, unde au fost pusi sa-si construiasca lagarul. Mancare ioc. Le dadea o ciorba din cotoare de varza ramase de la unitatile militare sovietice. Ne povestea: ,,Mai dle, de foame am mancat ciori si sobolani”. A incercat sa fuga de vreo 6 ori. Mereu a fost prins din cauza localnicilor care il semnalau.
Rusii nerau niste tampiti. Daca te vedeau ca stii sa bati un cui intr-o scandura , te si evaluau: ..Injener”. Frantz al nostru a evoluat repede ajungand meserias la un strung. Situatia s-a relaxat si aveau mai multa libertate, iar rusoaicele umblau cu limba scoasa dupa sasii nostri. Nu aveau barbati. Frant s-a lipit de o rusoaica, au si avut un copil impreuna. La eliberare, n-a mai tinut cont de nimic si a revenit in Romania. Dupa mai multi ani, rusoaica l-a vizitat in Romania, dar Frantz avea o noua familie in Muntenia noastra.
Odihneasca-se in pace, a fost un coleg foarte bun……[Rumburak]
In fata Casei Albe se injura in draci. Lumea indignata se revolta. Biden etichetat asasin, etc De astade ce nu scrieti ? Va este frica, nu-i asa ?
„…cine a întocmit listele cu persoanele din oraş care urmau să fie deportate?
– Serviciul Romîn de Siguranţă…”!
Mai precis, VALAHII au fost javrele care au trimis germanii din Transilvania la moarte, pe criterii etnice! N.K.V.D. a luat ce i s-a dat, LA NUMĂR! Stalin a cerut să-i fie trimiși VINOVAȚII (cei care au favorizat atacarea U.R.S.S. în 1941, și care au fost în imensa lor majoritate VALAHI = regățeni = legionari!), NU GERMANII, iar valahii parșivi și-au protejat loazele (una a fost regățeanul Țuțea, „phylosoful” ‘lii, care în 1945 sub ocupație s-a „dat” cu comuniștii, a urcat în ierarhia administrativă dă P.M.R. la Bukale, da’ ulterior i s-a-urcat-la-cap, șî dîn cauza gurii lui spurcate s-a-pus-rău cu un potentat comunist dă rang înalt, iar ăla i-a scos la iveală trecutul legionar de dinainte de 1945 șî l-a trimis în pușcărie! nu pentru „disidență” a murit oportunistul Țuțea acolo, ci pentru că A FOST UN DOBITOC!).
Între 1966 și 1989 oltenii lu’ șovinu’ Ceașkă din Secu’ au avut grijă să-i facă pe germani să se simtă ne-doriți în Transilvania ANEXATĂ (școli, locuri de muncă, etc., am văzut cu ochii mei!), ca să-i VÎNDĂ la R.F.G. pe mărci și avantaje personale, iar începînd din 1990 aceiași olteni din Secu’ ai lu’ Ilici nu le-au retrocedat proprietățile, INTENȚIONAT! …ca SĂ-I ALUNGE DEFINITIV ȘI SĂ LE FURE PROPRIETĂȚILE, SĂ LE DISTRUGĂ CIVILIZAȚIA CLĂDITĂ CU MUNCĂ ȘI LUPTĂ ÎN 800 DE ANI! …din URĂ BALKANIKĂ ANALFABETĂ ȘI PUTUROASĂ, IMPERIALISTĂ, împotriva ideii de Europă Centrală și de Vest de unde germanii Transilvaniei au venit cu hărnicia și organizarea lor, la 1200.