Dezacordurile președintelui cu sine însuși. Nicușor Dan a susținut două opinii care se află în conflict despre „amendamentul Fritz”

 Președintele Nicușor Dan a susținut două versiuni diferite despre Legea integrității, amendată de PSD și AUR pentru debarcarea de la Primăria Timișoarei a președintelui USR, Dominic Fritz.

În declarațiile publice și contestarea legii la CCR, unde știa că n-are nicio șansă să fie luat în seamă, a fost de partea lui Dominic Fritz. Mai mult, el a insistat și după ce CCR i-a respins sesizarea și a spus că-și menține punctul de vedere. La Comisia Europeană, Nicușor Dan a susținut punctul de vedere al majorității din CCR. Cele două argumentații folosite se bat cap în cap.

G4Media face o analiză a celor două tipuri de argumentație puse în circulație de președinte în contexte și cu mize diferite și punctează duplicitatea care reiese din acest conflict al propriilor argumentații și, mai ales, deserviciul pe care i-l face lui Dominic Fritz.

Pentru că apărarea i-o ia în public, în timp ce mesajul în care-l subminează pe fostul primar al Timișoarei este adresat Comisiei Europene într-o corespondență la care nu are acces publicul larg.

Cronologia evenimentelor

Așadar, pentru ca România să primească banii din PNNR, avea de îndeplinit, printre multe alte jaloane, modificarea Legii integrității.

PSD și AUR dau iar mâna peste țară și introduc un amendament la lege care-l vizează țintit pe primarul Timișoarei, președintele USR Dominic Fritz, fost partener de guvernare al PSD înainte ca social-democrații să-și debarce propriul guvern prin moțiune de cenzură.

Potrivit amendamentului, adoptat cu majoritatea PSD-AUR din Parlament, Fritz își pierde mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, cu interdicția de a mai candida 3 ani.

Ceea ce în vechea legislație nu ar fi fost posibil, pentru că interdicția ar fi operat doar după consumarea mandatului.

Președintele Nicușor Dan atacă legea la CCR și atrage atenția că „amendamentul Fritz” nu i se poate aplica primarului cu același nume și altora în situația lui, pentru că ar presupune o aplicare retroactivă a legii, ceea ce este neconstituțional.

Mai mult, punctează președintele, nu se poate ca o interdicție care va intra în vigoare în viitor să poată fi aplicată ca o întrerupere imediată a unui mandat dobândit legitim, mai ales că și faptele și sancționarea lor se consumaseră în baza vechii legi.

Argumentația sa e respinsă de mare parte din judecătorii CCR, iar amendamentul Fritz este declarat constituțional.

Președintele nu o trimite, însă, la reexaminare în Parlament ci se grăbește să o promulge și insistă că își „menține” argumentele pe care le-a prezentat și Curții Constituționale. Și-și justifică graba prin nevoia de a nu pierde cumva banii din PNRR dacă România ar întârzia cu adoptarea legii. Deși Comisia nu a cerut niciodată României nici să-și încalce Constituția și nici să dea legi care să fie aplicate retroactiv.

Autocontradicție

La începutul lui septembrie 2026, Comisia Europeană a trimis Guvernului României o scrisoare prin care solicita clarificări despre amendament.

Comisia a cerut explicații privind neretroactivitatea legii, proporționalitatea, securitatea juridică și încetarea automată a mandatelor.

Ce face președintele? Îi semnalează ambasadorului UE în România diferențele „de abordare și de formulare” între punctele de vedere ale ANI și ale Guvernului Bolojan și spune că răspunsul acordat Comisiei Europene „presupune o prezentare coerentă și unitară”.

Invocă articolul 80 din Constituției, conform căruia „Președintele României reprezintă statul român” și transmite Comisiei Europene propria sa „variantă consolidată” de răspuns. Despre care spune că „urmărește corelarea argumentelor juridice relevante” și prezentare lor într-o „manieră clară și unitară”.

Spune că așa cum a fost modificată legea nu are caracter retroactiv și nu face nicio referire la propriile sale obiecții de constituționalitate depuse la CCR. Acele obiecții despre care a spus că și le menține și după ce Curtea i le-a respins.

Mai mult, arată G4 Media, citând un pasaj din răspunsul său, își însușește integral opinia majorității din CCR susținând că amendamentul PSD-AUR nu încalcă principiul neretroactivității.

Adică, incidentul de integritate aparține trecutului și nu poate fi rejudecat, dar continuarea exercității funcției după intrarea în vigoare a legii reprezintă un efect pentru prezent și viitor, iar legiuitorul poate interveni asupra sa.

Deși a cerut Administrației Prezidențiale să explice diferențele de abordare ale președintelui, publicația nu a primit niciun răspuns.

Citește și:

Comisia de la Veneția analizează în procedură de urgență legea prin care PSD și AUR au anulat voturile timișorenilor pentru primarul Dominic Fritz