În Evul Mediu, germanii veneau și se stabileau în Sibiu, iar în zilele noastre orașul românesc este un centru al companiilor germane furnizoare de automobile, precum Bosch sau Daimler, scrie cotidianul Die Welt, citat de Agerpres, într-un material publicat sâmbătă, despre viitorul companiilor germane producătoare de automobile, care se găsește acum în România.
Centrala Daimler din Stuttgart are mari așteptări de la directorul companiei „Star-Transmission” (furnizoare de componente pentru industria auto) din România, Bernd Krottmayer. Fabrica din Transilvania ar urma să dea un impuls strategiei de creștere a companiei pentru 2020, astfel încât Mercedes-Benz să devină cea mai cumpărată și profitabilă marcă de mașini. De asta, concernul introduce noi modele, care fac necesare mai multe mecanisme, care să fie montate la Sebeș. Aici, fabrica va fi construită de Daimler până în 2016, pentru 300 de milioane de euro. „Nu mutăm producția din Germania, ci preluăm capacitățile suplimentare”, explică Krottmayer.
Pentru el, extinderea este o treabă de zi cu zi din 2010, de când a fost trimis la fabrica centrală din România. Atunci când a venit, aici se aflau 450 de angajați, iar astăzi muncesc 1.000 de oameni. Investițiile ce vor veni anunță și viitoare angajări — deși Krottmayer nu știe exact câte noi locuri de muncă înseamnă asta. Însă Daimler concurează din ce în ce mai mult cu alți investitori germani, pentru angajări în Transilvania. Așa cum sașii au venit aici în secolul 12 ca să administreze regiunea și să asigure bunăstarea, de zece ani tot vin acum investitorii germani, care creează aici noi locuri de muncă.
Epicentrul acestui boom al construcției de automobile este Sibiu. Printre cele aproximativ 800 de firme germane de aici se numără Siemens cu trei fabrici, Continental, Thyssen Krupp, precum și multe alte firme de mărime medie. În Sibiu locuiește și Bernd Krottmayer. „Sibiul nu este un oraș tipic industrial. Și totuși, aici s-au stabilit multe companii automobilistice în ultimii ani”, spune el, iar acest lucru nu se explică doar cu salariile mici plătite în România. „Are mai degrabă legătură cu limba germană, vorbită de mulți aici, și de infrastructura bună”, explică reprezentantul Daimler.
Cu toate că în Sibiu locuiesc acum, după afluxul de emigranți de după 1989 numai 1.500 de germani, printre 147.000 de locuitori, urmele lor se văd bine în oraș: există un liceu german și se predă germana în școli, aici se află o universitate româno-germană, un departament german la teatrul de stat, un centru cultural german, un ziar local german, iar din anul 2000, Sibiul are din nou un primar german.
Klaus Iohannis a atras investitori, a ușurat formalitățile, a combătut corupția și birocrația, a construit infrastructura și a restaurat chiar și centrul vechi al orașului. În 2012, localnicii l-au ales din nou primar, cu 77,9% din voturi, și alți politicieni i-au luat-o pe urme. Reprezentanții minorității germane — Forumul Democrat al Germanilor din România — au acum nouă primari în regiune, constată Die Welt.
Arnold Klingeis, primarul din Avrig, își explică situația aducând argumentul trecutului comun al românilor și germanilor în Transilvania. „Sașii din Transilvania au construit regiunea și se bucură chiar și azi de un renume”, spune el, amintind totodată că „dacă au existat deseori tensiuni între maghiari și români, așa ceva nu s-a petrecut niciodată cu germanii”. După două victorii electorale, acum vrea și Klingeis să profite de succesul economic al lui Iohannis și să aducă investitori în oraș. Un primar de origine germană contează foarte mult pentru investitorii germani, spune directorul Forului economic al germanilor din Transilvania (DWS), Jörg Prohaszka: „Companiile germane se aflau aici dinainte de Iohannis, însă el a dat un imbold dezvoltării. Fără el nu ar fi existat atâta încredere în regiune”.
Imaginea României este încă deseori legată exclusiv de sărăcie și corupție, consideră Die Welt. La aceste prejudecăți s-a gândit și Jürgen Schmidt, când a știut că trebuie să preia, în 2008, fabrica din Sibiu a companiei producătoare de întrerupătoare, Marquardt. „România are puțin farmec pentru mulți germani, și simți mai degrabă compasiune decât surpriză, când ajungi aici”, spune el. Însă după cinci ani, nu mai vrea să plece. „Nu întreb centrala germană cât timp mai trebuie să stau, ci cât mai pot rămâne”, precizează Schmidt. Germanul apreciază mai ales nivelul de viață din oraș. „La sfârșit de săptămână, nu ai nevoie de niciun program. Pur și simplu mergi în oraș și apare oricând ceva interesant”, asigură el. Centrul vechi al orașului înfrumusețat și restaurat, îi cucerește pe mulți. Schmidt spune că în general, îi ”place felul de a fi deschis al oamenilor, care are mai degrabă ceva din Italia decât din Europa de Est”.