Din culisele unei vizite neanunțate și neagreate

În presă, inclusiv în cea românească, au apărut alegații că, la recenta vizită efectuată de președinta Ungariei, Katalin Novak, în municipiul Carei județul Satu Mare, unde a participat la inaugurarea unei statui a poetului și politicianului Ferenc Kolcsey, autorul imnului actual al Ungariei, românii prezenți ar fi avut un comportament extremist, ar fi înjurat-o și ar fi creat un incident de securitate întrucât i-ar fi pus integritatea fizică în pericol. Ca martor ocular, pot să spun că nimic din toate acestea nu este adevărat.

Statuie amplasată fără autorizație de construcție

La eveniment, au participat in jur de 1.000 de persoane, din care vreo 300 erau români (între aceștia și un grup de 40-50 de membri ai Asociației Calea Neamului), iar restul maghiari. Gruparea românească s-a postat în mijlocul participanților, vizavi de oficialitățile prezente, de care toți participanții au fost despărțiți cu un gard metalic, pe care a fost întins un tricolor românesc având o lungime în jur de 30 de metri. Românii au adus și au fluturat zeci de drapele naționale, dintre care unul, pe care era inscripționat ,,Deșteaptă-te române!”, era imens, având un un băț de vreo 6 metri. Pe un alt steag tricolor mai mare era inscripționat ,, Ceva este etern: Transilvania, pământ de românesc”, iar perpendicular pe podiumul de pe care urma să se vorbească a fost amplasată, la vreo 3 metri înălțime, o imitație de bornă kilometrică vopsită roșu-galben-albastru și inscripționată ,,România”, în față și în spate. Sintagma ,,Ceva este etern” a fost sloganul Universității de vară de la Băile Tușnad, ediția 2022, la care premierul ungar Viktor Orban a rostit un discurs rasist și antioccidental foarte criticat un plan national și internațional. Borna roș-galbenă-albastră a avut rolul să-i amintească președintei Ungariei că se află în România, după ce în primăvara anului trecut, cu prilejul primei vizite efectuate în țara noastră, a postat pe Facebook o fotografie în care s-a pozat provocator lângă o bornă vopsită în culorile naționale a Ungariei, amplasată pe masivul Piatra Secuiului din județul Alba.

Președinta Ungariei s-a aflat într-o vizită privată, fără să înștiințeze și să solicite agreementul autorităților române, dar acestea au luat măsuri de protecție impresionante. Sute de polițiști și jandarmi au înțesat orașul și perimetrul în care s-a derulat evenimentul. Pe perimetru a fost prezent și un efectiv al SPP, iar în apropiere erau parcate două microbuze inscripționate Brigada Antiteroristă a SRI. Acestora li s-au alăturat polițiștii locali aflați in subordinea primarului careian Jeno Kovacs, amfitrionul evenimentului. Amfitrion care, potrivit directorului unui ziar local, a fost amendat, în ziua evenimentului, pentru că a amplasat statuia lui Kolcsey în fața primăriei fără să aibă avizul obligatoriu al Ministerului Culturii și fără să dețină autorizație de construcție, care trebuia emisă de primăria pe care o conduce. Așa cum am arătat într-un articol precedent, Ferenc Kolcsey nu a avut nicio legătura cu orașul Carei, fiindcă s-a născut în localitatea Săuca (situată la aproximativ 50 de kilometri), și-a făcut studiile liceale la Satu Mare (unde existăo statuie și un liceu cu numele său), iar studiile universitare la Budapesta. Nu a existat nicio legătură nici între data dezvelirii statuii și data nașterii sau morții autorului imnului Ungariei. În plus, a existat o statuie a lui Kolcsey în parcul castelului din Carei, alături de statuile altor personalități ale istoriei și culturii maghiare. Primarul Jeno a invocat că această statuie s-ar fi deteriorat, dar, în acest caz, ar fi trebuit să amplaseze statuia nouă în locul în care s-a aflat inițial.

Separatism maghiar pe ultima brazdă de pământ românesc

Primarul udemerist al Careiului a ținut să o amplaseze însă în fața primăriei, pe strada mare, ca să vadă și să înțeleagă lumea că s-ar afla într-un oraș întâi de toate maghiar. Este vorba deci de o țâfnă și ambiție personală a primarului Jeno, cu care a atras-o pe președinta Ungariei într-un eveniment ilegal și inoportun. Ceea ce a făcut Jeno-bacsi miroase a abuz în serviciu și nu este exclus să ajungă la răcoare cu fuduliile lui cu tot. După ce a devenit primar pe listele UDMR în 2008, Jeno Kovacs a uitat că este căsătorit cu o româncă și că anterior se dădea român (Eugen Covaci) și critica această formațiune etnică, și a avut un comportament tot mai îngâmfat, șovin și separatist. În primărie și în instituțiile subordonate acesteia (Poliția Locală, Spitalul Municipal, Piața agroalimentară, ș.a.) s-au făcut angajări pe criterii etnice, respectiv au avut întâietate maghiarii. Zonele din oraș locuite preponderent de români, îndeosebi satul Ianculești, locuit de urmașii moților aduși în zonă după Marea Unire din 1918, au fost mai neglijate sub aspect edilitar-gospodăresc (asfaltare străzi, apă și canalizare, amenajare parcuri).

Primarul Jeno a acordat prioritate monumentelor și manifestărilor culturale maghiare, neglijând monumentele românești, începând cu impresionantul Monument al Ostașului Român din centrul Careiului. Monumentul este dedicat ostașilor români căzuți pentru eliberarea țării în toamna anului 1944, orașul Carei intrând în istorie și rămânând în memoria colectivă drept ,,ultima brazdă de pământ românesc eliberată de sub jugul fascisto -horthist”, eveniment petrecut în data de 25 octombrie 1944, sărbătorită ulterior ca Ziua Armatei Române. Edilul are un ghimpe și împotriva statuii lui Avram Iancu din centru, deși aceasta a fost dezvelită cu două decenii în urmă, cu participarea primarului UDMR de atunci, care, cu eșarfa tricoloră pe piept, a cântat cu multă ardoare Imnul lui Iancu (e adevărat că a fost îmbătat înainte de localnici români), motiv pentru care a căzut în dizgrația conducerii județene a UDMR, care nu a mai susținut o nouă candidatură a sa.

Primarul Careiului și președintele UDMR, etichetați ,,trădători”

Revenind la vizita efectuată miercuri la Carei, președinta Katalin Novak a adus cu ea o duzină gărzi de corp și un cor din Ungaria, ai cărui membri erau îmbrăcați în culorile naționale maghiare. La ora 17, programată pentru începerea festivității, corul adus a început să cânte imnul național al Ungariei, dar românii grupați în jurul reprezentanților Asociației Calea Neamului au scandat ,,Aici este România, țara noastră!”, ,,Transilvania, pământ românesc”, ,,Trăiască, să trăiască, Moldova, Ardealul și Țara Românească! și au intonat imnul național ,,Deșteaptă-te, române”, acoperind total corul maghiar. Dezlănțuiți de provocările maghiare, românii au continuat scandările în forță, liniștindu-se după o jumătate de oră, și de-abia atunci și-au făcut apariția, vădit timorați, președinta Ungariei și primarul Careiului. Festivitatea a început cu intonarea imnului național al României, urmat de cel al Ungariei, pe parcursul cărora au încetat huiduielile.

Primul oficial care s-a adresat publicului prezent a fost primarul Jeno Kovacs, care a vorbit în limba maghiară și a fost primit de români cu huiduieli și cu scandările ,,Trădătorule!”, ,,Iudă!”, ,,Limba română!”. Edilul Creiului s-a blocat după rostirea a patru fraze și i-a predat microfonul președintelui UDMR, Kelemen Hunor, vicepremier în Guvernul României, care a fost huiduit și mai puternic. Hunor a avut un discurs lung (cel mai lung de la această festivitate) și cam plicticos, fiind presărat cu tot felul de panseuri de filozof ratat. A fost vorbitorul cel mai huiduit, huiduielile la adresa sa fiind însoțite de scandările ,,Trădătorule!”, ,,Globalistule!”, ,,Ești plătit din banii românilor”, ,,Demisia!”. După ce s-a scandat de câteva ori ,,Limba română!”, Hunor a rostit câteva fraze și în limba oficială a statului al cărui reprezentant este. Publicul a remarcat că vocea lui Hunor a devenit tot mai pițigăiată spre finalul discursului său și că-i tremura nu numai vocea.

Nu a existat niciun incident de securitate

A urmat discursul președintei Katalin Novac, care a fost aplaudată intens de maghiari, în timp ce românii au reluat scandările ,,Aici e România, țara noastră!”, ,,Transilvania, pământ românesc”, ,,Trăiască, să trăiască, Moldova, Ardealul și Țara Românească”, dar acestea nu au fost continue, ci la anumite intervale de timp. După ce președinta Ungariei a început să vorbească, un bărbat din grupul compact de maghiari din parte dreaptă a fluturat un steag maghiar, iar o femeie a scos și a pus pe gardul despărțitor un steag secuiesc înfășurat, pe care nu l-a desfășurat însă. După încheierea discursului, un grup de maghiari din partea dreaptă a scandat câteva minute ,,Rio, rio, Hungario!”, scandare la care românii au ripostat cântând ,,Treceți batalioane române Carpații” și strigând ,,Amintiți-vă 1919: opinca românească pe Parlamentul din Budapesta. Atunci v-am scăpat de comunism, unde-i recunoștiința voastră?”. Festivitatea s-a încheiat cu sfințirea statuii lui Kolcsey de către episcopul romano-catolic de Satu Mare, Jeno Schonberger, și episcopul reformat de Piatra Craiului, Bogdan Janos Szabolcs, și cu dezvelirea acesteia de către președinta Novak și primarul Jeno.

După inaugurarea monumentului, Katalin Novak a făcut o scurtă baie de mulțime, dând mâna peste gardul despărțitor cu maghiari din grupul mai masiv din dreapta, de la care s-a deplasat la grupul mai restrâns din stânga. Atunci, un român care care avea un steag tricolor în mâna dreaptă și o pereche de opinci pentru femei în cea stângă, pe care le-a scuturat aproape continuu în cursul festivității, i-a strigat în limba maghiară ,,Kati-neni (tanti Cati), ți-am adus o pereche de opinci!”, iar președinta Ungariei s-a îndreptat provocatoare spre grupul de români. Imediat, românii din spate au început să strige ,,Afară, afară!”, ,,Pleacă acasă!”, ,,Dute-n pustă!”, iar o voce singulară a strigat ,,Dute-n pusta mătii!”. Instantaneu, cei 10-12 bodyguarzi proprii, cam tinerei și vădit timorați, au deschis umbrelele și au introdus-o rapid in autoturismul cu care venise, care a plecat în trombă. Primarul Jeno a rămas dezorientat pe platou, neștiind de ce președinta Katalin Novak a plecat în grabă, fără să-și ia rămas bun.

Nimeni nu i-a adresat vreo înjurătură și nimeni nu i-a pus integritatea fizică sau viața în pericol, pentru că participanții nu aveau cu ce obiect periculos să arunce, având în vedere că toată lumea a fost strict controlată de forțele de ordine, la accederea în perimetrul de desfășurare a festivității. Pe de altă parte, patrioții naționali anunțați de la București nu au mai ajuns la Carei, iar cei mai vocali patrioți locali, deputații Adrian Cozma (PN) și Radu Cristescu (PSD) și liderii organizațiilor ,,Vatra Românească”, ,,Societatea Avram Iancu” și ,,Uniți pentru Satu Mare”, au lipsit cu desăvârșire. Festivitatea a început cu o jumătate de oră întârziere și a durat o oră, cu o oră mai puțin decât era programat. Consider că președinta Ungariei a primit o lecție necesară la Carei și că nu o să-i ardă să mai facă vizite private provocatoare. Cu siguranță, o să-i rămână în memorie sunetele puternice și stridente ale unei talăngi scuturate pe tot parcursul festivității de un cioban neaoș din Maramureș.