Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), Marcel Opriș, vorbește într-un interviu acordat Agerpres despre rolul pe care îl joacă acest serviciu în organizarea alegerilor, deși, oficial, STS nu are niciun atribut în organizarea acestora.
„STS nu are nici un fel de atribuţii la alegeri decât să le dea voie angajaţilor sau să nu le dea voie să voteze , glumesc evident. Deci nu avem atribuţii propriu zise. În schimb, ca organizaţie profesională a statului, şi nu îmi amintesc să existe alta cu atribuţii similare, în ultimii ani am tot fost chemaţi de cei care organizează alegeri. Ştim cine organizează alegeri – AEP, Ministerul de Interne, Guvernul etc. Am fost solicitaţi să oferim servicii care ne sunt în competenţă sau pe care putem să le furnizăm mai eficient cu diverse ocazii electorale”. „Sigur, de aici până la a propune diverse modalităţi de perfecţionare a cadrului de derulare a alegerilor n-a fost decât un pas, nu am ce să fac dacă nu există în alt loc competenţă şi imaginaţie”, a declarat Opriș, întrebat fiind care sunt atribuţiile STS şi ce soluţii au propus specialiştii Serviciului pentru raportarea prezenţei la vot şi pentru împiedicarea votului multiplu.
Marcel Opriș pune implicarea STS în organizarea alegerilor și pe seama… pasiunii unor angajați.
„Pe de altă parte, specialiştii STS au fost mânaţi doar de dorinţa lor ca simpli cetăţeni de a vedea că lucrurile evoluează în România. Este o mare ambiţie aici. Sunt peste 1.000 de ingineri care lucrează la STS şi trăiesc în această Românie Au varianta să plece în altă ţară şi vor fi superapreciaţi sau pot să rămână aici şi să contribuie şi ei la progresul societăţii. Şi istoria a început cu furnizarea unor comunicaţii. Înainte, toate comunicaţiile din secţiile de vot erau asigurate ad-hoc sau cum se putea descurca fiecare, nimeni nu ştia, erau nenumărate situaţii în care practic secţiile de vot erau practic izolate, aceşti oameni foloseau mijloace personale de comunicaţii, nu-i găseau, motivau că nu au bani. Nici nu se gestiona foarte bine. Deci mai întâi mijloace de comunicaţii care evident că nu au fost ale STS, au fost soluţii comerciale, doar că de data aceasta au fost gestionate unitar. Atât: „Înfiinţează, desfiinţează, poftim un telefon, vorbeşte cu preşedintele Biroului Electoral Judeţean”. Ulterior, am propus la solicitarea acestor autorităţi care organizează alegerile o mai bună raportare a prezenţei la vot. Şi prezenţa la vot până în 2008 dacă vreţi era o chestiune uşor prozaică, adică cineva spunea „cam atâţia au fost”, cineva zicea „da, cam atâţia au fost”, şi ceea ce se spunea pe parcursul unei zile nu bătea niciodată cu ce era seara, deci erau informaţii ipotetice. Şi atunci noi am propus ca prin intermediul unui suport tehnic cine se pricepe să poată să primească date mai precise. Care este implicarea STS sau cum putea STS să deturneze această situaţie când un preşedinte de secţie de vot primea un telefon de pe care, la un anumit interval, dădea un anumit SMS către un sistem informatic care era operat de Biroul Electoral Central şi acolo se adunau datele. Noi am oferit telefonul şi i-am spus cum se poate face şi am oferit suport ca toate aceste comunicaţii să funcţioneze în timp real. Asta a fost tot. Şi, ca urmare, dacă aţi sesizat la alegeri, diferenţele au fost minore faţă de ceea ce se raporta pe parcursul unei zile şi final sa ajuns la precizii incredibile de genul la o rundă de alegeri aproximarea pe timpul alegerilor a fost atât de buna pe timpul zile încât diferenţa a fost de câteva mii de alegători în câteva zeci de mii de secţii de vot. Nu e simplu”, declară Opriș.
Declarațiile lui Opriș despre implicarea STS în alegeri nu se opresc însă aici.
„Sigur, propunerea ce mai şocantă ca propunere tehnică, dar sigur că nu este atributul nostru să o implementăm, a fost propunerea noastră la o solicitare făcută în 2009 pentru încercarea evitării unor fenomene care se întâmplă la alegerile din România. Se suspectau voturi multiple, adică persoane care votează de mai multe ori, se suspectau voturi ale persoane care nu aveau dreptul să voteze. Noi am făcut doar o propunere tehnică dacă cineva şi-a însuşit-o sau nu, asta este o altă problemă. Îmi amintesc că la alegerile din 2009 nu a fost însuşită din varii motive.
Ulterior totuşi, AEP ca să testeze posibilitatea de a perfecţiona alegerile, ne-a invitat şi alături de el şi de alte organisme, dar în principal AEP-ul, s-a experimentat în 4 colegii o variantă de informatizare avansată a alegerilor care de altfel e prevăzută aşa şi într-un proiect de lege care circulă în Parlament şi care se numeşte chiar informatizarea proceselor electorale şi în care am testat posibilitatea ca într-un colegiu, cu ţinta de a se expandata la nivel naţional, practic tot ce se întâmplă în secţia de vot sau operaţiuni care se întâmplă în secţia de vot, să fie cunoscute celor care gestionează alegerile.
În România, gestionarea alegerilor o face preşedintele secţiei de vot, BEJ şi BEC. Şi atunci sau făcut 4 teste în 4 colegii. Primul lucru care s-a demonstrat a fost că se pot face în România şi nu cu costuri exorbitante, cu costuri rezonabile, al doilea că s-au depistat o serie de fenomene: vot cu carte de identitate declarată furată, vot exercitat de unii cetăţeni care nu aveau drept de vot, dar care s-au prezentat la secţia de vot şi au vrut să voteze şi li s-a spus ‘Da dar, dumneata ai o hotărâre judecătorească definitivă prin care ţi se interzice dreptul de a vota 4 ani de zile’. Or lucrurile acestea se întâmplă. Şi atunci întrebarea este dacă ne aşteptăm să fie aceasta un fenomen de masă sau simpla încălcare a prevederilor Constituţiei cu o persoană care nu are drept de vot o interpretăm ca fiind o fapta care alterează desfăşurarea alegerilor. Atât am făcut noi, nimic altceva. De aici până la a justifica pierderea sau câştigarea unor alegeri de către cineva prin prezenţa STS-ului, mi se pare că trecerea de la normalitate la paranoia. Faptul că unii nu sunt în stare să aibă succes la electorat şi justifică prin faptul că noi am acordat un suport tehnic, făcând referire la un cadru legal în care funcţionăm în care este implicat şi Parlamentul şi CSAT, deja mi se pare o exagerare. E o dovadă de slăbiciune a celor care încearcă să justifice. Eu cred că modul în care gândim şi metodele pe care le-am propus noi pentru viitor, acestea vor fi. Nu ştiu dacă în 2, 3, 5 ani, dar România se îndreaptă acolo”, a mai comentat Opriș.
„Noi ne prezentăm ca cetăţeni obişnuiţi la vot în speranţa că democraţia din România va avansa, nu am vrut decât să o accelerăm, atâta tot”, spune senin directorul STS.
