Astfel, doi din trei români fumători, cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani, vor să se lase de fumat, iar 55% au avut deja mai mult de trei tentative eşuate, potrivit unui raport de Cercetare Cantitativă realizat de ISRA Center Marketing Research.
Conform aceluiaşi studiu, românii care se gândesc să renunţe la fumat consideră drept principal motiv costul ţigărilor, în proporţie de 32%, şi secundar, în proporţie de 31% motivele de sănătate.
În schimb, românii fumători care nu s-au gândit niciodată să renunţe la fumat ar renunţa, în proporţie de 48%, din motive de sănătate şi doar de 12% din lipsa banilor.
Alţi 45% dintre locuitorii României, la nivel urban, cu vârste de peste 18, fumează cel puţin cinci ţigări pe zi.
Indicele nefumătorilor este de 55% din total eşantion, dintre care aproximativ 70% afirmă că nu au fumat niciodată. Aproximativ jumătate dintre fumători consumă mai puţin de un pachet de ţigări pe zi.
Un indice de 57% dintre românii fumători au declarat că vor să renunţe la fumat, dar nu ştiu ce ar trebui să facă pentru a scăpa definitiv de această dependenţă.
Conform aceleiaşi surse, dintre cei care au încercat să renunţe definitiv la fumat, 78% au declarat că nu au făcut nimic concret în acest sens, iar doar 6% dintre respondenţi au apelat la medic pentru a renunţa la dependenţa de fumat. Şi asta în contextul în care 51% dintre fumătorii români cred că medicul reprezintă cea mai credibilă sursă de informaţii când vine vorba de renunţare la fumat.
„Poate cel mai grav fenomen este că tabagismul cronic nu este nici pe departe perceput ca o boală. Fumătorii activi, dar şi cei pasivi nu sunt conştienţi de riscurile asupra sănătaţii lor, se complac în această dependenţă şi reacţionează defensiv doar atunci când se confruntă cu o problemă de sănătate reală. Riscul de îmbolnăvire creşte exponenţial odată cu numărul de zile în care se fumează şi cu numărul de ţigări fumate. Pe de altă parte, din prima zi în care renunţăm la fumat, scade şi riscul de îmbolnăvire şi creşte speranţa de viaţă”, susţine doctorul Dumitru Mihaltan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
„Studiul dovedeşte cât de dezorientaţi sunt pacienţii români dependenţi de fumat. Vor să întrerupă, au multe încercări în care se bazează doar pe autocontrol, iar eşecurile dovedesc că au nevoie de suport medical avizat”, a adaugat prof. Dr. Mihaltan.
Cu toate că fumatul este perceput de către majoritatea fumătorilor drept un obicei plăcut, principala consecinţă a fumatului în România este cancerul pulmonar, într-o proporţie covârşitoare de 31%.
