După plecarea lui Bolojan, și imobiliarele se scumpesc. Fenomenul, explicat de economiști

Scumpirea de pe piața imobiliară este un fenomen cât se poate de firesc într-o țară în care oamenii își primesc salariile în lei, dar cele mai importante achiziții le fac raportându-se la euro.

De exemplu, foarte rar vei vedea pe platformele de profil locuințe listate la prețuri în lei. Majoritatea au prețul în euro, iar acest lucru, în contextul actual, înseamnă o scădere a puterii de cumpărare. Deși suma în euro a rămas nemodificată, oamenii sunt nevoiți să cheltuiască mai mulți lei pentru a o acoperi.

Astfel, vorbim despre o scumpire din pix, favorizată de contextul economic volatil și dezavantajos pentru cine trebuie sa cumpere euro oferind lei la schimb, pentru achiziții atât de mari.

Dacă atunci când vine vorba despre plata unei facturi la telefonia mobilă, impactul scumpirii euro nu este atât de mare, fiindcă nici suma de achitat nu e una considerabilă, atunci când este vorba despre o achiziție imobiliară, de ordinul zecilor sau sutelor de mii de euro, situația se schimbă radical. Costurile apărute peste noapte sunt și ele pe măsură!

„Nicio altă piață nu ilustrează mai bine paradoxul monetar al României decât imobiliarele. Pe platformele de anunțuri, prețurile sunt afișate aproape exclusiv în euro – de la garsonierele din Bacău la penthouse-urile din nordul Capitalei. Tranzacțiile finale se fac, tehnic, în lei, la cursul BNR din ziua semnării – dar negocierea, evaluarea și psihologia prețului sunt integral în euro.

Această practică reflectă o lecție învățată în deceniile de inflație postcomunistă: leul nu este un depozitar sigur al valorii pe termen lung. Un apartament evaluat în lei riscă să pară că „s-a scumpit” pur și simplu pentru că moneda s-a depreciat, nu pentru că proprietatea valorează mai mult. Euro elimină acest „zgomot”.

(…) un apartament cotat la 100.000 euro în mai 2020, când cursul era de 4,82 lei/euro, valora 482.580 lei. Același apartament, la cursul din mai 2026 de 5,21 lei/euro, valorează 521.800 lei – o creștere aparentă de 8% în lei, generată exclusiv de deprecierea monedei, nu de piață.

Dacă prețul ar fi fost exprimat în lei și indexat cu inflația acumulată (estimată la ~59%), proprietarul ar fi trebuit să ceară 767.302 lei pentru a-și păstra puterea de cumpărare reală. Diferența – aproape 245.000 de lei – este tocmai ce pierde vânzătorul care își cotează proprietatea în lei”, conform calculelor jurnalistului Dan Popa, citat de Hotnews.ro.

În final, efectul nu se vede doar pe graficele valutare sau în statisticile economice, ci direct în buzunarul celor care vor să cumpere o locuință. Atât timp cât piața imobiliară din România continuă să funcționeze aproape integral în euro, orice mișcare importantă a cursului se transformă automat în costuri mai mari pentru cumpărători.

Iar într-un climat marcat de instabilitate politică și presiuni economice, volatilitatea valutară riscă să devină unul dintre factorii care influențează tot mai mult accesul românilor la locuințe.