Preşedintele american, Joe Biden, a afirmat că a luat o „decizie foarte dificilă” livrând muniţie cu fragmentaţie Ucrainei, justificând acest lucru prin faptul că Ucraina „rămâne fără muniţie”, relatează AFP.
„A fost o decizie foarte dificilă pentru mine”, a declarat Biden potrivit unor fragmente difuzate vineri dintr-un interviu acordat CNN, precizând că a discutat în prealabil cu ţările aliate şi cu Congresul american.
Statele Unite au anunţat vineri un nou ajutor militar în sprijinul Ucrainei împotriva Rusiei, printre care muniţie cu fragmentaţie, depăşind un nou prag în tipul de armament furnizat Kievului.
„Este un război al muniţiilor. Iar ei (ucrainenii) rămân fără muniţie şi stocurile noastre se epuizează”, a mai remarcat el.
„Nu a fost o decizie uşoară”, a continuat liderul de la Casa Albă, subliniind că multe ţări interzic utilizarea şi producţia de muniţie cu fragmentaţie în cadrul Convenţiei de la Oslo din 2008. Nici Statele Unite şi nici Ucraina nu sunt semnatare ale acestei convenţii.
„Mi-a luat mult timp pentru a fi convins să o fac”, a spus din nou preşedintele american. „Principalul lucru este că ori au aceste arme pentru a-i opri pe ruşi acum (…) ori nu le au. Şi cred că au nevoie de ele”, a mai declarat Joe Biden.
Utilizarea muniţiilor cu fragmentaţie este interzisă în peste 100 de ţări. Aceste proiectile eliberează în general un număr de mici bombe care pot ucide fără discernământ pe o zonă vastă, iar cele care nu explodează reprezintă un pericol timp de decenii după terminarea unui conflict.
Grupuri de apărare a drepturilor omului se opun deciziei Washingtonului, dar aceste muniţii ar putea da un impuls contraofensivei ucrainene pentru recuperarea teritoriului ocupat de forţele ruse după invazia lor în februarie 2022.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a exprimat împotriva continuării utilizării acestui tip de muniţie, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Naţiunilor Unite întrebat despre reacţia sa la anunţul prevăzut al SUA.
Germania, aliată a SUA, a declarat vineri că se opune trimiterii de muniţie cu fragmentaţie în Ucraina, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock. Germania este una din cele 111 ţări semnatare ale Convenţiei cu privire la interzicerea utilizării muniţiilor cu fragmentaţie. SUA nu sunt parte a acestei convenţii.
Ucraina a cerut muniţii cu fragmentaţie pentru a le lansa asupra poziţiilor ruse cu trupe în tranşee. Ea îndemnase membrii Congresului american să exercite presiuni asupra administraţiei preşedintelui Joe Biden pentru a aproba trimiterea acestui tip de arme.
„Nu există nicio îndoială că transferul unor volume suplimentare de obuze spre Ucraina este o contribuţie foarte semnificativă în accelerarea procesului de eliberare a teritoriului ocupat”, a declarat vineri consilierul politic prezidenţial de la Kiev, Mihailo Podoliak.
„Mai ales dacă vorbim despre muniţii cu fragmentaţie care sunt fără îndoială capabile să aibă un impact psiho-emoţional extraordinar asupra unităţilor de ocupaţie ruse deja demoralizate”, a afirmat el.
Trimiterea muniţiilor cu fragmentaţie, cunoscute sub numele de muniţii convenţionale ameliorate cu dublă utilizare (DPICM), ar facilita consumul de obuze standard de 155 mm pe care Washingtonul le expediază Kievului în cantităţi mari.
Human Rights Watch a acuzat forţele ruse şi ucrainene de utilizarea muniţiilor cu fragmentaţie care au ucis civili.
O lege din 2009 interzice exporturile de muniţii cu fragmentaţie americane cu rate de eşec mai mari de 1%, ceea ce acoperă practic toate stocurile militare americane. Biden poate ridica interdicţiile privind muniţiile aşa cum a făcut şi fostul preşedinte Donald Trump în ianuarie 2021 pentru a autoriza exportul tehnologiei pentru muniţiile cu fragmentaţie spre Coreea de Sud.
Si cine sunt t3ror1st11???