O treime din producătorii de energie din surse regenerabile din România se confruntă cu o acută lipsă de lichidităţi, veniturile acestora s-au redus dramatic, fiind afectaţi de creşteri majore ale costurilor pentru echilibrare, de tranzacţionare şi diverse taxe.
Conform Organizației Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România – Patres, 30% dintre producători riscă insolvenţa sau falimentul începând din acest an. “PATRES propune modificarea legii 220/2008 și introducerea unui sistem de feed-in-premium în locul sistemului de certificate verzi existente. Admitem necesitatea de a nu crește prea mult impactul asupra consumatorului final și indicăm un feed-in-premium la nivel de preț minim al certificatelor verzi, fapt ce ar constitui o bază pentru o funcționare normală a pieței energiei, în condiții de transparență și nediscriminare”, a declarat Martin Moise, prim vice-președinte PATRES.
Feed-in-premium este un bonus garantat care se adaugă la preţul de piaţă al curentului. În acest moment, producătorii de energie verde primesc gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru curentul generat şi introdus în sistemul energetic naţional. Aceste certificate sunt tranzacţionate pe piaţa de energie – OPCOM – şi reprezintă un venit suplimentar pe lângă cel rezultat din vânzarea electricităţii. În ultimii trei ani însă, numărul de certificate a scăzut ca urmare a măsurilor luate de Guvern. De la 1 iulie 2013, s-a luat decizia de amânare a acordării unei părţi din subvenţie până în aprilie 2017. Tot în 2013, s-a luat decizia de a reduce numărul de certificate verzi pentru fiecare MWh produs. Astfel, o fermă eoliană n-a mai primit două certificate pentru un MWh ci doar unul. România deţine în prezent capacităţi instalate de 5.000 de MW, fiind una dintre ţările europene cu cea mai mare rată de creştere a energiei regenerabile. Investitorii au fost atraşi de condiţiile climaterice, vânt şi soare în Dobrogea şi Moldova, biomasă în Moldova, Harghita, Covasna sau munţii Buzăului, şi energia geotermală din Oradea, dar şi de cel mai eficient sistem de sprijin din tot continentul european.
România a înregistrat până la reducerea sprijinului de acum trei ani o adevărată explozie de investiţii în energia alternativă, în special cea eoliană, situând-o în acest sens pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte facilităţile pentru investitori. Numai că acele timpuri deloc îndepărtate au devenit istorie. Măsura reducerii sprijinului a venit ca urmare a presiunii pusă de consumatorii de electricitate, inclusive populaţia, care sunt adevăraţii plătitori ai respectivei subvenţii. Energia alternativă din România a început să devină din ce în ce mai prezentă, devenind unul din polii importanţi de producere a electricităţii. Sunt zile în an în care turbinele eoliene produc mai multă electricitate decât hidrocentralele şi centralele pe cărbune. De doi-trei ani, problemele producătorilor de energie verde s-au acutizat iar unii dintre ei au decis să părăsească piaţa sau sau îşi diminueze investiţiile.
Cea mai mare companie petrolieră din ţară, OMV Petrom, a anunţat că vânde singurul parc eolian pe care îl deţine, cel de la Dorobanţu, de 45 MW, investiţie de 90 de milioane de euro. Compania germană E.ON, prezentă în România în sectorul de distribuţie şi furnizare de electricitate şi gaze naturale, a hotărât să dizolve şi să lichideze compania Moldregenerabile care dezvolta proiect eoliene în Iaşi şi Bihor. Această societate este deţinută în proporţie egală de către E.ON Regenerabile România şi Renewable Energy Investment. Moldregenerabile avea în plan ridicarea unui parc eolian la Miroslăveşti, lângă Paşcani, de 48 MW, şi unul la Dersca, în Bihor. În plus, E.ON avea pregătite alte trei parcuri, cu o putere instalată cumulată de 100 MW, ce trebuiau să fie amplasate în Vaslui. Toate acestea au rămas în fază de proiect. Deja, unul dintre cei mai activi jucători de pe piaţa eolienelor, compania Monsson Group, deţinută de cetăţeanul suedez Emmanuel Muntmark, a trecut la demontarea turbinelor dintr-un parc eolian. “În urma reglementărilor legislative adoptate de Guvern în ultimii doi ani și a incertitudinii din piața de energie regenerabilă, Monsson Group a decis împreună cu partenerii din proiect demontarea turbinelor eoliene din CEE Târgușor de 27 MW (județul Constanța). Din păcate, schimbarea majoră a legislației energiilor regenerabile nu mai permite proiectului să se mai încadreze în parametrii economici estimați inițial, devenind nefezabil din punct de vedere financiar. Astfel, s-a decis demontarea turbinelor eoliene”, a declarat Sebastian Enache, business development manager al Monsson Group. Conform reprezentanţilor companiei, în Europa, energia regenerabilă este prioritară pe agenda guvernelor, dar în România aceasta a fost lăsat la urmă în ultimii doi ani. Lista celor care au renunţat la afacerile cu eoliene este lungă.
La Hunedoara, investitorii spanioli care au gândit proiectul Eolica Haţeg de dizolvat şi lichidat compania. Centro Para La Formacion ar fi fost primul proprietar de parc eolian din această regiune. Italienii de la Sorgenia au lăsat baltă patru proiecte în Constanţa şi două în Vaslui. De exemplu, ei au semnat în 2013 cu Gamesa Eolica un contract de furnizare, inginerie, transport, montaj şi punere în funcţiune pentru 44 de turbine la Fălciu, în Vaslui. Afacerea se ridica undeva la 84 milioane de euro, fără TVA. Totul a picat iar motivul este bine exemplificat: “Suma stimulentelor oferite în România pentru centralele electrice eoliene a fost redusă treptat de către legiuitor, determinând considerarea investiţiei în acest sector ca fiind mai puţin atractivă”, susţin italienii. La Braşov, asociaţii firmelor de proiect “Wind Energy Production” şi “Eol Parc Făgăraşu Nou”, doi români şi un danez, au decis să închidă afacerile. În acest an au fost desfiinţate “Energia vântului” din Tulcea şi un proiect eolian din Constanţa al grupului german WestWind GmbH, care anunţa în 2009 că ridică 30 de turbine, în localitatea Mereni cu 110 milioane de euro. Conform Energy Report, mai mulţi investitori au lăsat business-ul din eoliene pe altele mai atractive.
Este cazul DCD Green Energy din Giurgiu, al cărei asociat unic, Dragoş Dasoveanu, şi-a schimbat obiectul principal de activitate din producţia de energie electrică din surse regenerabile în cultivarea orezului.De asemenea, compania Sideral Renewable din Timiş şi-a schimbat activitatea principală din producţia de curent în aceea de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale.
