Eșec major al DNA. Cine scapă de acuzaţii

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a clasat dosarul EADS privind securizarea frontierelor României, o afacere de 650 de milioane de euro. Clasarea vine….

Eșec major al DNA. Cine scapă de acuzaţii

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a clasat dosarul EADS privind securizarea frontierelor României, o afacere de 650 de milioane de euro. Clasarea vine….

Dosarul EADS a fost clasat de procurorii DNA la începutul lunii noiembrie, arată instituția într-un răspuns pentru presă, precizând că soluția a fost dispusă pentru că fapta nu e prevăzută de legea penală și că nu există prove care să arate că o persoană ar fi săvârșit infracțiuni.

„La data de 05 noiembrie 2018, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, au dispus clasarea dosarului penal la care faceți referire, conform art. 16 alin 1, lit. b (“fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”) și c (“nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”) din Codul de Procedură Penală. Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au reieșit probe din care să rezulte, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor de corupție și asimilate celor de corupție reținute cu ocazia începerii urmăririi penale față de faptă (in rem)”, arată DNA.

Potrivit Direcției, s-a avut în vedere și o decizie din 2016 a CCR: „De asemenea, nu au fost constatate încălcări ale dispoziţiilor legislației primare (având în vedere dispozițiile Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curții Constituționale) în ceea ce priveşte procedura de încheiere a contractelor privind realizarea studiului de fezabilitate şi realizarea sistemului integrat privind frontiera de stat a României”.

În dosar ar fi fost vizați Dinu Pescariu, omul de afaceri Dinu Florică, Cătălin Harnagea (fost șef SIE) și fostul ministru de Interne, Vasile Blaga.

Ce avem în comun în cele două dosare, Microsoft și EADS?
În decembrie 2003, Fujitsu Siemens Computers a încheiat un contract de consultanţă cu Profinet, companie deținută  Dragoş Stan, Thomas Heinschel şi Dinu Pescariu, în valoare de 14 milioane de dolari, majorat, peste câteva zile la 15,5 milioane de dolari. Câteva luni mai târziu, Guvernul României, condus de Adrian Năstase, a semnat contractul cu Microsoft. În aprilie 2004, la 13 zile de la semnare, Profinet a emis o factură de 15,5 milioane de dolari către Fujitsu Siemens Computers iar banii au fost virați într-un cont din Elveția. Urmează situația EADS. În mai 2004, grupul franco-german EADS a încheiat un contract de consultanță cu Fujitsu Siemens Computers, suma fiind secretă. În august 2004, România, prin Ministerul de Interne, semnează cu EADS contractul de 650 milioane de euro pentru securizarea frontierelor. Țara noastră dorea să intre în UE și avea negoie de granițe sigure. Spre finele lui 2004, Profinet a emis o factură de 7,2 milioane de euro către Fujitsu Siemens Computers și care a fost achitată în același cont din Elveția. Procurorii români susțin că Profinet nu a prestat niciun serviciu și a încasat degeaba acei bani. La începutul anului următor, EADS plătește 4,6 milioane de euro firmei Fujitsu Siemens Computers. Conform DNA, Pescariu i-a facut legătura lui Claudiu Ionuţ Florică, directorul Fujitsu Siemens Computers, cu Dorin Cocoş, Dumitru Nicolae zis Niro şi Remus Truică. Cocoș, Nicolae și Truică ar fi făcut trafic de influenţă pe lângă mai mulți miniştrii şi secretarii de stat implicaţi în negocierea contractelor.
Dinu Pescariu declara spre finele anului 2017 că dosarul Microsoft a avut un rol important în îngroparea anchetei EADS. Potrivit acestuia, s-au fabricat miniciuni în jurul Microsoft pentru a ţine departe atenţia de la numele grele care ar fi implicate în dosarul EADS. „Mă gândesc şi eu că una dintre motivaţiile pentru care s-a fabulat şi s-a fabricat atât de multă minciună în jurul Microsoft a fost ca să se îngroape acest dosar EADS. Nu am date. Dar în momentul în care .. Nu am date concrete. Sunt alte locuri în care am date concrete. Aici, un jurnalist de investigaţii poate să meargă să  vadă dacă nu cumva, capătul firului sun nume grele. Şi, atunci, decât să ajungem acolo, mai bine umflă şi minţim. Şi fabulăm cu doarul Microsoft şi fabulăm şi minţim cu prejudicii de sute milioane şi demonizăm turnătorii de serviciu, Florică şi Pescariu. Mai condimentăm cu unul şi cu altul ca lumea să uite de doarul EADS”, a spus Pescariu.
Dosarul Microsoft a căzut pentru că posibilele fapte s-au prescris. Conform unui comunicat DNA, s-a dispus clasarea cauzei față de șapte foști miniștri – Daniel Funeriu, Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu, Dan Nica, Silvia Ţicău, Mihai Tănăsescu şi Şerban Mihăilescu. Prejudiciul în acest dosar, potrivit procurorilor DNA, se ridică la aproape 67 de milioane de dolari. DNA spune că ar fi vorba despre greșeală sau neglijență fostului procuror Mihaiela Moraru Iorga, care în 2013 a deschis dosarul Microsoft, după o sesizare a Corpului de Control al Premierului. În septembrie 2014, DNA a cerut avize pentru începerea urmăririi penale a celor șapte foști miniștri și le-a obținut în aceeași luna. Conform conducerii Direcției, procurorul Moraru Iorga nu s-a grăbit să îi pună sub acuzare în persoană pe cei șapte, iar la finalul anului 2014 faptele s-au prescris. Procurorul a decis să îi pună sub urmărire pe suspecți abia la începutul anului 2015. Era prea târziu, pentru că acuzațiile erau vechi de 10 ani. Eroarea a fost descoperită de procurorul care a preluat dosarul Microsoft după ce Moraru Iorga a fost dată afară din DNA, în vara anului trecut. Inspecția Judiciară a fost sesizată pentru aceste nereguli încă de anul trecut, însă până acum nu a ajuns la o concluzie în privința Mihaelei Moraru Iorga.
Revenim la cazul EADS. Negocierea a început în 2003, când Ioan Rus era ministru la Interne. Cel care s-a ocupat efectiv de contract a fost chestorul Toma Zaharia, care a și semnat contractul. Documentul stipula ca statul român să achiziţioneze un sistem integrat pentru securitatea frontierei de stat. După venirea la putere a Alianței DA, noul ministru Vasile Blaga cere Corpului de Control al MAI să cerceteze modul cum s-a negociat respectivul contract, oficialul român având multe suspiciuni legate de alocarea celor 650 milioane de euro. Inspectorii au găsit mai multe nereguli, precum suma de 430.000 de euro plătită pentru un studiu de fezabilitate făcut într-o singură zi. De asemenea, s-a descoperit că suma de 650 milioane de euro era de fapt orientativă, nicidecum fixă. Totodată, după semnarea contractului cu EADS s-a mai cu un act adițional care prevede achiziția unor sisteme integrate la costuri variabile.
În timp, contractul suferă mai multe modificări. Mai întâi, Blaga anunță că acesta a ajuns la 524 milioane de euro dar în 2009 avem deja un preț de 750 milioane de euro, ca urmare a unui nou act adițional care cuprins cerințe tehnice stabilite de Blaga, care între timp a plecat de la șefia ministerului. DNA intră pe fir de abia în 2014, când începe o anchetă privind achiziția unor programe informatice pentru administrația publică. Așa se ajunge la EADS, care a ar fi subcontractat o parte din servicii către Fujitsu Siemens Computers, firma condusă de Florică. Procurorii DNA susțin că Fujitsu Siemens Computers ar fi dar mai departe bani unor companii, subcontractoare, dar de fapt ar fi fost mită pentru cei care au negociat contractul cu EADS. În noiembrie 2016, procurorii Parchetului din Munchen, care investigau posibile fapte de corupție în legătură cu contractul de securizare a frontierelor României, cunoscut că „Dosarul EADS”, au închis cercetările, în lipsa unor probe care să ducă la inculparea cuiva. În România, ancheta a bătut ani de zile pasul pe loc. În tot acest timp, banii pe contrat s-au plătit, în marea lor parte ajungând la francezi și nemți, iar România, cu frontierele securizate, încă stă în afara spațiului Schengen, deși frecvent primește semnale că în scurt timp va intra.
Mai multe persoane infliente în lumea politică și economică sunt prezente atât în dosarul Microsoft cât și în EADS: Remus Truică, fost șef de cabinet al premierului Adrian Năstase, și partener de afaceri cu Alexandru Bittner și Adrian Petrache, Nicolae Dumitru Niro, unul dintre cei mai bogați români, Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea și influent om de afaceri pe lângă Traian Băsescu, Cătălin Harnagea, fost șef al SIE. De altfel, procurorii DNA au facut  mai multe percheziţii la Harnagea, la oamenii de afaceri Cocoş, Truică Dumitru, la fostul ministru Gabriel Sandu, la fostul consilier prezidenţial Dorin Marian, la Adrian Petrache, şi la Fundaţia Dinu Pescariu.. Procurorii anticorupţie au percheziţionat şi sediul firmei lui Claudiu Florică. În 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a condamnat la închisoare cu executare pe Gabriel Sandu, trei ani, Dorin Cocoş, doi ani şi patru luni, Gheorghe Ştefan, fostul primar al municipiului Piatra Neamț, şase ani, Nicolae Dumitru, doi ani şi patru luni. Potrivit DNA, contractul-cadru de închiriere de licenţe Microsoft din 15 aprilie 2004 ar fi fost încheiat în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de firmă în considerarea Guvernului României şi, implicit, permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate.
Distribuie articolul pe:

9 comentarii

  1. ce intrebaare …cum cine scapa ..cine o mai scapat de fiecare data caand a fost vorbaa de afaceri ale statului judecat de oamenii statului cu frauda comisa nde oamenii statului sub acoperire..se fura ca n codru des ..unde lighioane isi dau ghes ..incurajandu se si laudandu se care mai de care cu cecuri purtând parafa banshilor renumite pentru ticalosii finantziare..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.