Eugen Uricaru: Neclarități

E celebră zicerea lui Tudor Arghezi, iar dacă n-a spus-o, i se potrivește – Una spunem, alta fumăm.

 

În patru cuvinte, a cuprins o întreagă tehnologie a puterii. Am mai auzit o expresie sintetică – semnalizăm la stânga și virăm la dreapta. Nu e la fel de performantă deoarece include riscuri. Fac parte dintr-o generație, desigur, acum expirată, care a cunoscut toate năpârlirile statului român, de la un Regat tolerat de Stalin, Regele fiind considerat un contributor la victoria asupra nazi-fascismului, la o ” republică” de carton, împinsă dinlăuntru către statutul de republică sovietică socialistă. O R.S.S. Română. Imnul țării pe care îl cântam în fiecare dimineață spunea limpede ”Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor cu poporul sovietic, eliberator” Ce amenințare, ce spaimă se ascundea în spatele introducerii limbii ruse ca unică limbă străină încă din clasa a 4-a primară? Ce primejdii pândeau în spatele librăriilor și editurii „Cartea Rusă”, de ce învâțam limba vecinilor „cântând”, de ce doar „Vorbește Moscova” era, alături de Cotele apelor Dunării care atunce se comunicau și în limba rusă, singura emisiune „bătută în cuie”? Uniforma Armatei populare era copiată după cea sovietică, se introdusese și un grad ofițeresc inexistent în Armata Română, locotenent major, tresele au dispărut fiind înlocuite de steluțe, iar aviația și vânătorii de munte au fost desființați locul lor fiind luat de DRM – Direcția Rezervelor de Muncă unde erau încorporați fii de chiaburi și alți dușmani de clasă. Lista „plierilor” este nesfârșită, Sovrom, Tars, Aprozar, î din i, comisari și gospodăria de partid, toate nu erau decât o combinație de slugărnicie și oportunism. De ce? Răspunsul e destul de simplu și de acoperitor. Dacă pe deoparte eram dăscăliți cu tovărășia de arme, cu importanta contribuție românească la înfrângerea Germaniei naziste, ceea ce era acoperit cu mult sânge vărsat cu generozitate și cu speranța că el va putea acoperi participarea românească la războiul din răsărit făcând tânăra generație, mai cu seamă, să fie convinsă că noi am fost și suntem de partea bună a lucrurilor, suntem Învingători, pe de altă parte am plătit de ne-am spetit datoriile și despăgubirile de război și și ne-am acceptat fără crâcnire calitatea de țară învinsă. La fel de învinsă ca Germania. Aceasta este cauza fricii, a spaimei care îi făcea pe mai marii zilei să ia măsuri de rusificare, nu de sovietizare, atenție, de renunțare la identitatea națională, să deschidem umbrela când la buletinul meteorologic se anunța că la Moscova plouă. Fiind țară învinsă, fapt afirmat de Comisia Aliată, și regăsit în toate documentele ce au consfințit sfârșitul Războiului, ni s-a aplicat cu strictețe tot programul de defascizare și transformare mai mult sau mai puțin cu mână forte a sistemului social de la dictatură la democrație. Ca și în Germania, ca și în Italia, s-a trecut la arestarea conducerii Statului și a tuturor celor care au fost factori activi sau decisivi în instaurarea regimului fascist, care au făcut sau comandat politica de alianță cu Germania, care au făcut ca România să devină un inamic activ al Puterilor Aliate. Nimeni din cei care au decis atunci caracteristicile regimului de defascizare și democratizare a țării n-a luat în seamă condițiile specifice prin care România a ajuns în tabăra Germaniei. Pactul Ribbentrop – Molotov, una din cauzele principale a alunecării României într-o tabără dezagreabilă străină tradiției politice românești, a fost trecut sub tăcere, iar consecințele acestuia sunt vii și astăzi, trăiesc, fac istorie doar în România.. Politica marilor puteri față de România era influențată decisiv de interesele sovietice, U.R.S.S. fiind partener de forță al democrațiilor lumii. Noi eram o țară înfrântă. Înfrântă de două ori la acel moment. Cea de a treia înfrângere, sinistru de asemănătoare cu cele din 1945, a venit în 1989 când învingătorul de facto a fost, în primele momente, tot Uniunea Sovietică. De ce de două ori? Prima înfrângere a fost cea hotărâtă de Aliați, cea de a doua înfrângere a fost cea prefațată de abdicarea Regelui. Dacă în celelalte țări învinse, defascizarea s-a produs cu mijloace legale și legitime, în România acest proces a fost mult mai complicat și mai denaturat, fiind folosit de un grup politic pentru a destructura clasa politică și pentru a denatura esența societății românești, natura Statului. Partidul Comunist, minuscul, și în mare măsură desprins de realitățile României, a folosit defascizarea pentru a înlătura orice adversar al său de pe scena publică. De fapt, toate partidele existente atunci îi erau adversare. Pe social-democrați i-a înghițit la un Congres iar pe liberali, cu toate facțiunile lor i-a desființat juridic și fizic prin arestarea și uciderea lentă a mai toți liderii săi. Partidul Național Țărănesc a fost măcinat cu multă știință și răbdare încât ultimul grup parlamentar a dispărut în 1952 în vreme ce chestiunea Maniu fusese rezolvată pe un aerodrom improvizat din preajma Bucureștilor. A fost o lovitură dureroasă, extrem de eficientă, pe care comuniștii au dat-o nu doar adversarilor ci și României democratice care reușise să treacă de pragul de foc al războiului. Cum a fost posibilă o asemenea nelegiuire? Pentru o țară înfrântă , Învingătorul are dreptate în orice situație, mai ales când îi vin în întâmpinare cei dinlăuntrul țării.. Dar această răfuială internă nu a schimbat starea de țară înfrântă, dimpotrivă, a accentuat-o. Jefuirea economiei naționale a continuat cu mai mult elan iar ofertele românești de a renunța la sine și la orice s-au întețit. Le-am dus pe toate, dar de ce trebuia să cred că am câștigat războiul alături de sovietici și că de fapt suntem un popor aproape slav?

Asta a fost atunci, generația mea e pe ducă. Ceea ce mi se pare de neacceptat acum este faptul că istoria se repetă. Nu mai e vorba de Uniunea Sovietică, ea a dispărut ci de o altă Uniune, europeană, democratică, sau cel puțin așa se crede că este. Relațiile românilor și ale României cu Uniunea Europeană au fost excelente. Acum sunt doar bune. E bine și așa. Dar de ce sunt în scădere de entuziasm? Pentru că dragoste cu de-a sila nu se poate. Nu noi ne arătăm țepii către Uniunea Europeană ci membrii acesteia ni se arată mai puțin prietenoși decât ne-am dori. Marea – mică problemă a Schengen-ului ne arată adevărata față a lucrurilor. Din ce în ce mai mulți călători spun că sunt legitimați și percheziționați în țări î care nu te-ai gândi. Franța, de exemplu. Politicile energetice și ale agriculturii promovate la Bruxelles sunt adevărate lovituri peste ceafă date românilor. Main nou presa germană se îndoiește că rezervele de gaz, încă neexploatate, au vreo valoare pentru Europa. Lista e lungă dar cea mai dureroasă dintre măsuri are legătură cu războiul din Ucraina. De la scutirea de taxe a produselor ucrainene, agrare, până la împingerea pe tăcute a României către linia întâi a frontului real.. Asta când generalul Hodges, comandant în NATO, spune că România trebuie să reziste cel puțin două săptămâni în cazul unui atac de la est până la sosirea unor ajutoare din partea aliaților săi. Parcă am fi în Primul Război Mondial când am intrat în conflict pe baza promisiunilor de ajutor militar și ne-am trezit și fără arme și cu banii luați. Ne-am retras în Moldova cu guvern și rege cu tot, lăsându-l pe Al. Marghiloman să încheie o pace de toată rușinea dar sănătoasă. Ultima picătură care se pare că ne va umple paharul amărăciunii și al neclarităților este chestiunea „Patriot”. Nu comentez, nu e căderea mea, dar pot să observ că dacă îl dai (sistemul) nu-l mai ai, iar viitorul inamic va observa asta, mai ales că gestul îl va enerva la culme. Avem de a face nu cu un inamic care doar privește, e un inamic ce lovește.
O adevărată stare de îndoială, de neclaritate. Situația nu este nouă pentru România și ca întotdeauna ne așteaptă vremuri tulburi și grele. Ne-ar fi de mare folos dacă ne-am clarifica, poate am evita o nouă vărsare fără de folos a sângelui românesc. Am o mare îndoială că se va produce o limpezire și știți de ce? Pentru că mințile celor care trebuie să vadă limpede sunt cam tulburi.

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 9

18 Comentarii

  1. Copilarii,aceiasi placa de patefon zgariata….Romania si URSS compara azi Romania si UE;deja avem o generatie trecuta de scribi care nu mai au nimic clar in calimara

  2. Mda ,deci in afara de chestia cu ” Patrihoatele” unde este perfect adevarat ,in rest rusii” e rai” , iar OTAN este buna . Dar numai dupa 2 saptamini. Si tara facuta deja praf si pulbere de” aliati”(stategici) va deveni abator. Caci unde se vor confrunta cele 2 puteri ? Daca pe teritoriul lor , le dorim cit mai multi ani de ” razbel” ,daca pe al nostru , nu-i dorim pe niciunul dintre ei. Si ca incheiere : Da-le doamne ” conductorilor” Romaniei mintea cea de pe urma ,macar in ceasul al doisprezecelea !

  3. 1. Sa confunzi, cu o obstinatie demna de o cauza mai buna, de a face diferenta intre sovietici si rusi, atunci cind in Romania o mare parte a nenorocirilor acelor ani a fost „opera” altor etnii pe care cu totii le cunoastem (…), e trist, domnule Uricaru. 2. La fel de trist ca repetarea aceleiasi prostii (ca sa fiu politicos si sa nu o numesc altfel) cu „Muicaaaa ! ne ataca rusii !” la pachet cu, paradoxal, o alta timpenie (na ! ca am spus-o !), „O mare armata a Lumii nu reuseste, de peste doi ani, sa treaca de „buturuga ucraineana”, desi este evident pentru toata lumea ca Rusia, zi de zi, e tot mai aproape de atingerea obiectivelor, care nu includ nici ocuparea totala a Ucrainei si nici, cu atit mai putin, un razboi cu NATO (desi acesta deja se desfasoara deja). 3. Despre stele acum … da, despre cele care au inlocuit tresele pe umerii ofiterilor romani … mai sa fie ! da’ daca ma uit la militarii americani, parca tot stele vad (nu mai vorbesc de drapel ….), mai mici sau mai mari … deci, le-au impus rusii ?

  4. @ion3 de ce nu spui si continuarea: capul plecat sabia nu il taie dar amarnic lantul il inconvoaie.

  5. Foarte inteligent autorul. Si-a dat seama ca, in 1989, invingatorul de facto a fost UNIUNEA SOVIETICA, intrucat sovieticii aveau tot interesul ca, in Romania, sa fie aduse rachete americane. Sau …?!?!? Asa romani, precum autorul, .. asa Romanie!

  6. Eu am 92 de ani. Am trăit și în capitalismul antebelic, când la IAR Brașov în locul salariului se dădeau bonuri, cu care te duceai și cumpărai alimente tot de la fabrica IAR, ca și cum nu ar fi trebuit să plătești chiria, să cumperi carți pentru școală, haine etc, L-am prins și pe Antonescu și pe Maria Antonescu, care ajuta copiii săraci. Crease un centru undeva departe după cimitirul Bellu, unde se împărțeau haine copiilor săraci. Am fost și eu acolo. Cât despre rege, nu l-a grațiat pe Antonescu de teamă să nu-i supere pe amicii americani, după cum s-a exprimat el. In legătură cu Hohenzollerni, citiți-l pe N.Iorga și o să vă lămuriți. Ce a urmat după 23 August sunt vinovați moșii și strămoșii celor care bombardează și omoară femeile și copiii din Gaza – Ana Pauker, Bodnarenko, Chișinevschi, impostorul Valter Roman, venit pe tancurile sovietice și director al editurii politice din 1956 până în 1984,familia Răutu, unul dintre frați având alt nume. rectora de la Stefan Gheorgiu din anii 5o, al cărei nume nu mi-l mai amintesc, Ion Ardeleanu de la Direcția presei, și îl uitam pe Barbu Zaharescu, creatorul editurii politice. Cât despre Ucraina, eu sunt de părere să nu trebuie să îi acordăm niciun ajutor atâta timp cât are în cuprinsul ei teritorii românești. Când eram eu copil aveam graniță la nord cu Polonia și Cehoslovacia. Iată la ce e bună amintirea și Istoria trăită. M.Grancea

  7. Tot eu Grancea. Aș mai adăuga că nicio organizație suprastatală nu e bună. In cadrul CAER și al planului Valev, România trebuia să cultive porumb și să crească porci. Acum, în țara zahărului,România. zahăr care era din abundență și în anii de secetă, Franța dărâmă fabricile de zahar. Inainte de război aveam fabrici de zahăr la Sascut, la Bod și în zonele unde se cultiva sfecla de zahăr. Acum a mai rămas o singură fabrică de zahăr în Transilvania, iar noi consumăm zahăr din U.E. Pe Bdl ! Mai nu este niciun magazin alimentar românesc. Intru-n loc unde putea fi o bibliotecă publică este academia mega image. Am amintit aceste ultime situații pentru a arăta de ce sectorul 1 are nevoie de un primar român. Cred că primarul de la sectorul 6 a fost ales și pentru felul de-a dreptul exemplar cum arată piața Crângași. Am trimis-o pe Armand acolo , dar ea are programul ei, care nu corespunde cu nevoile populației. M.Grancea

  8. Am scris și eu un comentriu, vi s-a părut prea dur ? Nu îl publicați ? Sunt lucruri pe care le știu din experiența personală. M.Grancea

  9. Un lucru e clar, din pacate. Din cauza disfunctionalitatii evidente a statului roman, la baza formarii caruia au stat intelegeri masonice si nu votul popular, armata romana va intra in cel de-al treilea razboi cu aceeasi lipsa de dotari, cu aceiasi bocanci rupti, arme invechite si „balast” sau „conducte” in meniu. Exceptie facand cativa ofiteri de top, ca intotdeauna, care se vor fi imbogatit din matrapazlacurile cu efectele armatei.
    Daca in primele doua maceluri firavul stat roman scapat, desi jumulit bine, nu e clar daca va scapa si dupa al treilea.
    Ulciorul nu merge de multe ori la apa…

  10. ce pis2 ma-sii s-ar face astia
    daca nu ar exista Cenzura?
    (tot ar manca ca’kat
    dar mai cu fereala)

  11. România trebuie să-și recupereze pământurile și să fie independentă..
    Respect d-lui Grancea M.

  12. @ În decembrie 1989, așa cum s-a comunicat oficial , securitatea a fost convocată și reținută în cazărmi, pe străzi ieșind armata și MAI, ?

  13. Sunt texte ce se scriau la gazeta de perete prin anii ’60 cu ceva adaugiri neclare din actualitate.

  14. Autorul scuipa in castronul din care a mancat o viata intreaga, bine spre f. bine. Acum, cica, ”Relațiile românilor și ale României cu Uniunea Europeană au fost excelente”, mai ales cand UE ne distrugea economia si ne facea piata de desfacere, ne distrugea morala crestina si atenta la originea neamului.
    Si apoi, sa fii prieten cu Papahagi…

  15. Când din Doftreana se naște Pitești -1/3

    așa ar fi dacă n-ar fi invers
    “ României democratică” ar fi fost democratică dacă ar fi trecut testul democratic al alegerilor.
    Al alegerilor democratice unde nu câștigă întotdeuna cei ce le organizează ci se mai întâmplă să le câștige și opoziția care nu le organizează .
    Și asta nu o dată ci în mod repetat.
    Chestia în termeni tehnici se numește dubla alternanță la putere și mari hahaha “democrații” gen Japonia ori Singapore îl pică cu brio,
    A existat în toată perioada votului universal din România o singură excepție unde cei ce au organizat alegerile le-au și pierdut 1919

    https://comunitatealiberala.ro/romania-in-1919-primele-alegeri-cu-asa-zis-vot-universal-si-singurele-din-perioada-interbelica-in-care-puterea-pierde-alegerile/

    Daaaa să nu uităm că asta era după război după guvernul Marghiloman, și morișca terorii prefecților puterii, a rețelei Tipătescu-Pristanda : “curat neconstituțional da umflații” încă nu se înșurubase la loc la putere. Asata a fost dupa trauma retagerii în Moldova de aici și sincopa fără precedent în toată istoria “democraturii” din Ro.

    “paharul amărăciunii” ar trebui să-l umple nu problema hahaha a “Patriotului” ci problema numită România. Faptul că România de la Băsescu încoace nu mai are politică externă.
    Că internă nu mai are de la hahaha “reforma” lui Constantionescu – Năstase încoace.
    Dar să lăsăm erorile de politică internă că e dreptul țărilor și partidelor de a fi proști în public și de a vâna cai verzi pe pereți maro, adică idei la modă cum că capitalism pe banii altora ar fi și altceva decât colonialism.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.