Fisuri în UE. Țările formează noi alianțe pentru vaccinare

Nicio țară UE nu va putea atinge ținta fixată de Comisia Europeană la începutul acestui an – vaccinarea a 70% din populație până la finalul verii. Doar Marea Britanie poate să ajungă la acest procent până în luna septembrie, însă Marea Britanie a părăsit UE.

La ritmul actual al vaccinării, România ar fi ultima țară din UE care ar atinge procentul de 70%, undeva în noiembrie 2023, scrie Politico.eu. Belgia, Olanda, Cehia, Croația și Italia ar ajunge la 70% tot în cursul anului 2023. Cel mai repede ar putea atinge acest prag Ungaria (în noiembrie 2021), Danemarca (ianuarie 2022), Irlanda, Estonia, Portugalia, Austria, Polonia, Spania (în vara anului 2022).

Liderii statelor UE arată cu degetul spre Comisia Europeana pentru această lentoare a vaccinării, pentru că CE a fost mandatată să achiziționeze vaccinurile, iar marea problema este tocmai lipsa vaccinurilor.

În doar câteva zile, scrie Politico.eu, Danemarca, Austria, Polonia, Slovacia și Cehia au decis să nu mai rămână legate de cadrul UE pentru achiziția vaccinurilor și să facă propriile achiziții. Prima țară UE care a hotărât să meargă pe această cale este Ungaria, de altfel prima țară UE care va atinge, la ritmul actual, procentul de 70%. Pe lângă vaccinurile achiziționate prin intermediul UE, Ungaria a cumpărat vaccinuri din China (premierul Viktor Orban s-a vaccinat cu o doză produsă de Sinopharm) și din Rusia (Ungaria este singura țară UE care a autorizat vaccinul rusesc Sputnik V).

Toate tunurile sunt pe Comisia Europeană. ”Este îngrozitor”, a spus ministrul german de Finanțe, Olaf Scholz, cand a fost rugat să comenteze programul UE pentru vaccinare. ”Agenția Europeană a Medicamentelor se mișcă prea încet”, a spus cancelarul austriac Sebastian Kurz, cu referire la un plan pentru producerea de vaccinuri în colaborare cu Danemarca și Israel. ”Eu nu mai aștept”, a spus premierul Viktor Orban, explicând de ce a optat și pentru vaccinurile produse în China și Rusia. Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a discutat telefonic cu omologul chinez Xi Jinping, la începutul acestei săptămâni, și s-a arătat interesat să cumpere vaccinuri produse în China. Slovacia a cumpărat deja 2 milioane de doze de vaccin rusesc Sputnik V, iar o parte din doze au ajuns deja în țară.

Declarațiile nervoase de mai sus vin după o aparentă perioadă de grație oferită Comisiei Europene, în care liderii europeni s-au ferit să critice executivul de la Bruxelles și și-au exprimat sprijinul pentru programul de achiziții comune al Comisiei. Se pare însă că solidaritatea europeană a ajuns la limitele sale. Politico.eu sugerează că, la ultimul summit prin teleconferință, pe 25 februarie, liderii statelor UE au decis să acorde o ultimă șansă Comisiei Europene, pentru a veni cu vești mai bune pe care sa le poata prezenta în țările lor.

În schimb, televiziunile difuzează imagini cu o președintă CE Ursula von der Leyen cu o față împietrită transmițând publicului din anul 2021 mesaje cu tentă asiguratorie și mobilizatoare create parcă pe calapodul celor din Al Doilea Război Mondial. Comisia nu a anunțat decât că vor veni săptămâni și mai dificile. Abia spre finalul primăverii vor începe să crească stocurile de vaccin, au sugerat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Drept urmare, sefii de stat și de guvern, care trebuie să le ofere alegătorilor de acasă răspunsuri concrete și fapte, au atacat Comisia, iar țările menționate anterior au anunțat că vor începe propriile programe de achiziții. Asta nu înseamnă că vor încălca strategia de vaccinare a UE, scrie Politico.eu. Țările membre au dreptul să achiziționeze vaccinuri care nu sunt aprobate de Agenția Europeană  Medicamentelor sau nu sunt cumpărate de Comisia Europeana. Este drept, scrie Politico.eu, statele membre sunt descurajate să facă acest lucru. Însă Ungaria, Austria, Danemarca, Letonia, Polonia, Slovacia au ales să meargă și pe această cale, pentru a-și asigura dozele necesare de vaccin.

Un argument în favoarea UE prezentat de cine nu trebuie

Că s-a întamplat ceva la ultimul summit UE de pe 25 februarie și că executivul de la Bruxelles s-a trezit cu un soi de ultimatum din partea statelor membre o sugerează și un articol publicat, o zi mai târziu, de Euractiv. Este un articol care dă vina nu pe instituțiile UE, ci pe statele naționale pentru întârzierea vaccinării și alte poticniri. ”Într-o lume ideală, după zece summituri UE, ne-am fi așteptat ca liderii să fi luat deciziile necesare pentru limitarea pandemiei cu minimum de restricții. Ne-am fi așteptat ca lumea să poată circula în UE fără să se lupte cu birocrația din fiecare țară, să aibă aceleași aplicații Covid-19 pe telefon, ca frontierele să rămână deschise, ca vaccinarea să evolueze uniform, iar Bruxellesul să aibă o strategie de a-i combate pe cei anti-vaccin. După zece summituri, liderii UE ar fi trebuit să pună bazele Uniunii Europene a Sănătății”.

”În lumea noastră, care este departe de a fi ideală, liderii decid cât se poate de puțin. Dacă este un lucru pe care să-l facă împreună, acesta este criticarea Comisiei. Însă Comisia nu poate să facă decât ce este mandatată să facă. Comisia este un instrument puternic, dar pe care liderii naționali îl folosesc la capacitate minimă. Dacă europenii ar ști mai multe despre summiturile UE, dacă le-ar putea urmări online, poate că le-ar fi rușine de liderii lor naționali. Poate de aceea aceste summituri au loc în secret. Liderii naționali țin conferințe de presă pentru a transmite mesaje pentru electoratul lor, în timp ce Consiliul și Comisia spun tot mai puține și acceptă tot mai puține întrebări de la jurnaliști. Dușmanii UE știu că, în timp ce liderii UE își pierd timpul fără să ia decizii privind pandemia, ei pot să-și promoveze interesele geopolitice mai bine ca niciodată.

Într-o lume ideală, sarcina liderilor UE nu ar trebui să fie aprovizionarea cu măști, ventilatoare și vaccinuri – astea ar trebui să fie lucruri făcute eficient de Uniunea Europeană a Sănătății. Liderii UE ar trebui să se întâlnească pentru a lua decizii în cele mai importante probleme: strategii pentru promovarea intereselor europenilor într-o lume tot mai periculoasă”.

Euractiv a îmbrăcat frumos un argument în favoarea UE, argument care nu este neapărat invalid. Este ironic însă că, în timp ce este criticată de Germania, Danemarca, Austria,  Comisia Europeană a ajuns să fie apărată de bulgarul Ghiorghi Gotev (autorul articolului publicat de Euractiv), despre care presa de investigații din țara sa scria că este cunoscut sub numele de cod  ”Ivanov”, din perioada în care era agent al KGB-ului bulgar. Gotev este cel care a publicat aberațiile despre mutarea arsenalului nuclear american din Turcia în România. Din 1980 și până la finalul anilor 1990, Gotev a lucrat în diplomația bulgară (în Suedia, în Africa, la Bruxelles, în centrală), după care a virat brusc spre presă și a devenit unul dintre șefii redacției Euractiv. În timp ce stocurile de vaccin promise de CE rămân descoperite, UE este apărată de un acoperit.