FMI ia României dobânzi și comisioane de 1,56 mld. euro

Ministerul Finanţelor Publice va achita FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale dobânzi şi comisioane în valoare totală de 1,56 miliarde de euro la împrumuturile din primul acord de tip stand-by, vârful de plată urmând să aibă loc anul viitor, potrivit unui document al Finanţelor.

În 2009, anul în care a fost încheiat acordul stand-by cu FMI, însoţit de înţelegerile cu Banca Mondială şi Comisia Europeană, Ministerul Finanţelor a plătit dobânzi şi comisioane de 6,9 milioane de euro către FMI şi de 12,3 milioane euro către Comisia Europeană.

Anul trecut, dobânzile şi comisioanele s-au ridicat la 100,7 milioane de euro, din care 52,3 milioane euro către FMI şi 42,2 milioane de euro către Comisia Europeană. Banca Mondială a primit 6,2 milioane de euro, scrie money.ro. Două treimi din suma de plată pentru acest an, de 167,1 milioane de euro, va fi achitată Comisiei Europene (110 milioane de euro), FMI va primi 51,1 milioane de euro, iar Banca Mondială va încasa 6,1 milioane euro.

Începând cu 2012, Ministerul Finanţelor va achita, pe lângă dobânzi şi comisioane, şi ratele de capital aferente împrumuturilor primite de la creditorii externi. Dobânzile şi comisioanele vor însuma 219,6 milioane de euro, iar ratele de capital vor fi de 124,2 milioane euro. Astfel, serviciul total al datoriei pentru anul următor va fi de 343,8 milioane de euro, din care mai mult de o treime va fi virată FMI sub formă de rate de capital.

Suma totală transferată FMI anul viitor va fi de 173 milioane de euro, din care 49,5 milioane de euro sub fomă de dobânzi şi comisioane. Pentru împrumutul de la Comisia Europeană, serviciul datoriei se ridică la 148,6 milioane de euro.

În 2013, serviciul datoriei publice către creditorii externi creşte considerabil, la 1,18 miliarde de euro, în condiţiile în care Finanţele vor plăti 968 milioane de euro din împrumutul de la FMI. Diferenţa este reprezentată de dobânzile şi comisioanele către cele trei instituţii internaţionale creditoare. Suma pentru anul 2014 va fi uşor mai mare decât cea din 2013, respectiv 1,19 miliarde de euro, în timp ce vârful de plată va fi atins în 2015, când Finanţele trebuie să achite 1,8 miliarde de euro.

În perioada 2015-2019, România va plăti Comisiei Europene ratele de capital aferente împrumutului de 5 miliarde de euro, excepţie făcând anul 2016, când vor fi achitate doar dobânzi şi comisioane.

Înţelegerea cu Banca Mondială prevedă că ratele de capital aferente împrumuturilor contractate vor fi plătite în 2022 (300 milioane euro) şi în 2023 (700 milioane euro).

Cele mai recente date arată că datoria publică a României se situa în luna aprilie la 195,5 miliarde de lei (46,5 miliarde euro), echivalentul a 36% din PIB.

România a semnat în primăvara anului 2009 un acord stand-by cu FMI, care a făcut parte dintr-un pachet de asistenţă financiară de aproximativ 20 de miliarde de euro cu Fondul, UE, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale.

Din suma totală a acordului, Ministerul Finanţelor a primit aproximativ 2,2 miliarde de euro de la FMI, 5 miliarde euro de la Comsia Europeană şi 600 milioane euro de la Banca Mondială.

În luna martie, autorităţile române au decis să prelungească înţelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Atunci, FMI a pus la dispoziţia României o primă tranşă în valoare de 60 de milioane de drepturi speciale de tragere (67 milioane euro).

Noul acord cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială, care nu a fost accesat în acordul anterior.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.