Sindicaliștii din penitenciare se plâng Ambasadei SUA

FSANP a considerat necesar să transmită acest semnal, ca reacție la variația de discurs a ministrului apărării.

”Mă adresez în calitate de președinte al Federației Sindicatelor Administrației Naționale a Penitenciarelor (FSANP) — organizație care reprezintă interesele a mii de polițiști de penitenciare și care urmărește cu interes drepturile a câtorva sute de mii de cetățeni români cinstiți care poartă uniformă militară din structurile de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului român”, se arată în scrisoarea deschisă.

”Vă scriu în contextul unei situații care a generat îngrijorare majoră, atât în rândul polițiștilor, militarilor și polițiștilor de penitenciare, cât și în rândul celorlalți cetățenilor români: declarațiile publice recente ale ministrului Apărării, Radu MIRUȚĂ, formulate într-o intervenție la postul de televiziune Antena 3 CNN, în data de 12 ianuarie 2026. În centrul atenției a fost speculația privind posibilitatea ca România să trimită trupe militare în Groenlanda — subiect asociat în spațiul internațional cu discuțiile privind strategia și rolul aliaților din NATO în regiunea arctică”, se mai arată în document.

Declarațiile au provocat incertitudine

”Aceste declarații, mai ales când sunt rostite într-un context mediatic larg și repetat în spațiul public, au creat reverberații în rândul angajaților în uniformă care slujesc statul român. Efectul resimțit este acela al unei incertitudini cu privire la rolul strategic al forțelor noastre militare, la așteptările instituționale și la comunicarea politică atunci când este vorba despre securitatea națională și misiunile militare externe”, se mai arată în scrisoarea deschisă

Parteneriatul strategic, pilon de stabilitate

”În același timp, doresc să subliniez clar: susținem ferm parteneriatul strategic între România și Statele Unite ale Americii — relație care a fost și rămâne un pilon fundamental al stabilității și securității noastre, în special în actualul context geopolitic marcat de războiul din Ucraina și de presiunile crescute la granițele Est-Europei”, se mai precizează.

Solicitări

”Vă solicit, Excelență, sprijinul pentru un cadru de dialog real în conformitate cu principiile și valorile fundamentale ale democrației susținute de SUA, între instituțiile statului român și partenerii de dialog social, astfel încât orice decizie privind misiuni militare externe sau schimbări de politici în privința carierei polițiștilor, militarilor și polițiștilor de penitenciare să fie înțeleasă transparent și bine fundamentată”, potrivit scrisorii deschise.

Declarația ministrului Apărării

„Noi nu suntem putere nucleară, noi suntem unii dintre cei care am văzut cum e ca Rusia să se manifeste pe teritoriul României. Suntem țara care am susținut NATO și ne-am bucurat că am intrat în NATO și tot timpul NATO a fost o umbrelă în caz de orice altceva. Nu cred că se va ajunge până acolo. Nu profită nimeni dacă NATO se rupe. Separate, țările sunt mai puțin puternice și nu e vorba de România sau de Franța sau de Marea Britanie, e vorba de interesul fiecăreia individual care se bucură să fie parte din NATO. Sigur că discuția a început de când cu declarațiile privind Groenlanda”.

Miruță a fost întrebat ce ar face România dacă ar primi o cerere din partea statelor aliate europene.

„Sunt două ipoteze. Una în care asta s-ar întâmpla prin invocarea articolului 5. Adică o țară membru NATO este atacată și celălalte țări membre trebuie să contribuie. Și decizia ar fi una NATO. Și există o altă situație în care ar fi o chestie de un fel de coaliție de voință. Trimitem trupe acolo fără să existe invocarea articolului 5. În astfel de situații decizia este una pe care o ia CSAT după care se supune la vot Parlamentului României dacă să trimită sau să nu trimită trupe. Pentru o situație în același registru, n-aș spune că este identică cu trimiterea trupelor românești în Ucraina, decizia României și a CSAT este clară. Nu trimiți cizma soldatului român în Ucraina. Dar acolo ar putea fi privit din perspectiva riscului suplimentar pe care îl ai din partea Federației Ruse”, a mai spus Miruță