3. Hârtiile oficiale provenite din comunicate amplu difuzate de către anumite foruri profesionale sau organizaţii civice (continuare)
Când veţi citi aceste rânduri, veţi întreba, pe bună dreptate, ce legătură are exemplul arătat cu categoria hârtiilor oficiale diplomatice destinate circuitului public. Pe bună dreptate? Nici vorbă: întrebarea nu denotă decât că încă n-aţi înţeles sensul particular al hârtiilor oficiale diplomatice destinate circuitului public şi trebuie să recunoaştem că am prezentat Cazul ROBAK drept pildă didactică semnificativă în demersul necesar al priceperii profundelor subtilităţi ale acestor documente.
a.1 hârtiile oficiale diplomatice destinate circuitului public constituie excepţiile de la regulă: ele nu vor beneficia de antet reglementar, titlu, număr, dată, conţinut propriu-zis (adică ce este transmis), ştampilă şi semnături autorizate şi cu toate acestea, prin greutatea cuvântului diplomaţiei, trebuie considerate hârtii oficiale;
a.2 hârtiile oficiale ale diplomaţilor destinate marelui public au menirea de a împărtăşii populaţiei subiecte punctuale din care populaţia, neînţelegând mare lucru, se implică puternic afectiv;
a.3 o caracteristică a hârtiilor oficiale ale diplomaţilor destinate marelui public o reprezintă faptul că ele aruncă brusc pe piaţă subiecte sensibile şi le retrage la fel de brusc;
a.4 pentru ca succesiunea să fie acceptabilă, hârtiile oficiale ale diplomaţilor destinate marelui public o dată retrase brusc din circulaţie, vor fi imediat înlocuite cu alte hârtii oficiale ale diplomaţilor destinate marelui public. În felul acesta se va crea subliminal o atitudine de masă, o atitudine fermă faţă de ţara parteneră.
a.5 hârtiile diplomatice oficiale destinate marelui public sunt expresia vorbirii ţării, indiferent dacă ţara ştie sau nu ştie despre ce este vorba. Ecourile lor vor fi vii în pieţe, la ştrand, în mijloacele de transport în comun, în familii, ecouri pe care serviciile le vor monitoriza atente (chiar dacă opiniile exprimate de către reprezentanţii mulţimii nu vor avea niciodată greutatea expresiei vorbirii ţării).
a.6 după cum se ştie – din motive de securitate – hârtiile diplomatice sunt formulate codificat, astfel ca vicleanul duşman parşiv să nu le poată descifra. Chiar şi informaţia cea mai banală, publicată şi în presă la pagina 6 va fi supusă aceluiaşi cod în arhiva diplomatică. Fac excepţie tocmai hârtiile oficiale ale diplomaţiei către marele public: în subtilitatea lor, comunicatele acestea vor fi ambalate în cel mai tern bla-bla, astfel încât sensul celor transmise (în caz că totuşi există) să fie perceput numai de către cunoscători. (Vă rugăm să nu vă întrebaţi ce rost mai au aceste hârtii oficiale ale diplomaţiei desinate marelui public: păi, cum bine se ştie, într-o societate democratică transparenţa este o condiţie fundamentală, aşa că şi atunci când comunicatul nu va fi înţeles, nimeni nu va putea spune că nu a fost transmis.)
- b) comunicatele diplomatice transmise strict partenerului
Aceste documente (atât în forma lor scrisă, cât şi în cea vorbită) sunt şi ele de mai multe feluri:
b.1 comunicatele diplomatice publice transmise partenerului care nu trebuie înţelese în intenţie decât strict de partener;
b.2 comunicatele diplomatice publice transmise partenerului care lasă pe faţă uşa deschisă pentru a putea fi recepţionate şi de terţi;
b.3 comunicatele diplomatice publice transmise partenerului care lasă impresia că uşa a rămas deschisă doar din neglijenţă;
b.4 comunicatele diplomatice publice transmise unor anumiţi mai mulţi parteneri;
b.41 – care lasă pe faţă uşa deschisă pentru a putea fi recepţionate şi de mai mulţi parteneri;
b.42 – care lasă impresia că uşa a rămas deschisă doar din neglijenţă.
Pentru a învăţa să deosebiţi corect asemenea comunicate ale diplomaţilor, vom exemplifica fiecare dintre aceste categorii:
b.5 comunicatele diplomatice publice transmise partenerului care nu trebuie înţelese în intenţie decât strict de partener:
În data de 14 noiembrie a.c. în media a apărut următorul Comunicat:
„Ministerul Industriei Uşoare aduce la cunoştinţă generală scoaterea la licitaţie a activelor următoarelor entităţi de producţie aflate în faliment: Atelierele RAGUZ, SIEaCA (Societatea Import Export a Chibriturilor Albastre), SAPDR (Societatea Anonimă de Preparare a Dormitoarelor Rabatabile) şi SRLD (Societatea cu Răspundere Limitată Dortmann). (… ).“
Un cititor neavizat, oricât de atent, nu va descoperi adevăratul adresant al acestui comunicat, lipsindu-i informaţiile necesare. Nici măcar nu va sesiza că este vorba despre un comunicat diplomatic! Despre ce este vorba? Iată care este cu adevărat intenţia acestei ştiri: pentru a o înţelege cum se cuvine, va trebui să răsfoim puţin calendarul pentru a ajunge la Comunicatul difuzat în data de 28 octombrie a.c., dată când a fost emis un Comunicat aproape identic. Dar numai aproape identic! Atunci, pe lângă entităţile de producţie amintite, era trecută şi o fabrică de conserve de gemuri din fructe de pădure, fabrică cu capital 89% provenind dintr-o „anumită ţară prietenă“. Respectiva fabrică nu mai apare şi în Comunicatul din 14 noiembrie a.c.. Dacă aţi întreba „de ce?“ n-aţi face decât să vă pierdeţi vremea de pomană. Asta pentru că, în realitate, aşa-zisa fabrică de conserve din fructe de pădure are o producţie de doar 8% de conserve din fructe de pădure, iar restul de… Ei, bine, restul constituie un secret de stat. După data de 28 octombrie a.c., data când a apărut public primul Comunicat, acea „anumită ţară prietenă“ – de unde provine 89% din capitalul întreprinderii – a făcut demersurile necesare pentru ca secretul pomenit să fie clasificat pentru următorii 29 de ani. Subiectul fiind extrem de sensibil, s-a considerat că OK-ul dat de oficialităţile noastre este mai bine să fie astfel transmis „anumitei ţări prietene“, prin faptul că respectiva fabrică de conserve din fructe de pădure n-a mai apărut în lista din data de 14 noiembrie. Iar dacă lucrurile sunt atât de sensibile, atunci la ce naiba mai puneţi întrebări atât de imprudente?
Exemplul face parte dintre semnalele date în cuprinsul unor ştiri prea puţin interesante pentru majoritatea populaţiei şi pentru diplomaţii mai puţin experimentaţi. Dar aceleaşi comunicate diplomatice publice transmise partenerului, comunicate ce nu trebuie înţelese în intenţie decât strict de partener pot fi intercalate şi în interiorul diferitelor ştiri de la mica publicitate ori chiar în definiţiile careului săptămânal de cuvinte încrucişate al unei anumite publicaţii de largă circulaţie, vehicul de informaţii convenit în prealabil de cele două părţi.
b.2 comunicatele diplomatice publice transmise partenerului care lasă – pe faţă – uşa deschisă pentru a fi recepţionat şi de terţi
Acestea sunt informaţii transmise cu intenţia clară de a fi decodificate de către terţi şi, după caz, publicate drept ştiri de aceştia sau prelucrate de serviciile secrete fără a fi făcute publice. De regulă, aceste aşa-zise comunicate sunt emise cu scopul de a intoxica adevăratele informaţii.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.