Idioțeniile din Noua Epocă de Aur

Idioțeniile din Noua Epocă de Aur. Ah, da, Noua Epocă de Aur e aici, dragi tovarăși și prieteni! Ea, Epoca! Așă că, poporane, ia aminte, de-o fi să nu fii cuminte! Pământul e plat. Covidul e periculos foarte. Președintele știe Adevărul. Pardon, Președintele deține Adevărul. China, Rusia nu-i a ta.

Rusia America nu-i a ta. România, da. Il presidente oferă cui vrea și cui nu vrea țărișoara asta dragă, dă-o-n-mă-sa-de-țărișoară, zice printre dinți prim-minustrul-cel-mai-prim, cherchelit, beat criță, sictirit, scărpinându-se în fund, are fundul lătăreț de-atâta scăuneală, cade o ploaie peste fruntea țării, idioțenia e regulă, normă, lege de stat, la primul aliniat, pe Calea Victoriei se naște o bisericuță de intelectuali cu ștaif care tratează, reglementează, analizează, cercetează idioțenia în timp ce, atinși de acest flagel covidic pe deplin idiot, idioțenia din Noua Epocă de Aur, parlamentarii rânjesc scărpinându-se pe burtă, îi doare pe ei la bască de legende, de balade, de istorii, de avântul național, de curajul popular, hai sifon, hai sictir, să benchetuim, și benchetuiesc cu toții când e lumea mi nasoală, când Codul Roșu e în toi, taci, băi, Codul Roșu e pentru proștii ăia proști de tot, nu fii idiot, cască ochii, hai să șparlim balada, hai să șparlim legenda, le cumpără ăștia, vesticii, prostanii ăia cumpără orice, bagă-le istoria, tradiția noastră sub nas să vezi ce lovele frumușele ai să faci, servește-te cum poți, drag noi miliardar între miliardari, al partidului vlăstar, transnațional, globalist, liber-stângist, il presidente stă cu ochii pe tine, uite-l cum coboară pe Calea Victoriei, târâș-grăpiș, cu papionu-i de mucava de la pompele funebre, de la fantoma serele, de la covidu’ serele, de la serviciul cel mai secretos serele, conspiraționist, gata, gata să te mitralieze, să te încondeieze, urmărindu-te cu satelitu’ militaru’, soldățească arătare, drepți națiune întru covid citire, Calea Victoriei duduie, ce duduie trece strada, ah, ea, tocmai ea, de la ministerul idioțeniei naționale, duduia, duduca-și dă ochii peste cap, se preumblă cu un marțian, marțianul, și acela, se uită cruciș, da, Pământul e plat da’ voi n-ați aflat, hă, hă, hă, ăsta nu e il presidente este chiar marinaru’ marinelor, mariner între marineri, hăhălește gradu’, drepți, o țară de stat drepți de dimineață și până seara, youhuuu, dar stai, cine e pe Calea Victoriei, parlamentar sadea sau muncitor cu ora pe la italieni și, aici, în țeră, mare dimnișor, prego, malpuciante, cocomidore, cacomatale, io sono straniere, il italiene, muncitor cu cârca în peninsula veselă, mafiotă și cizmonitiotă, cizmă, frate, asta ești tu acolo, tu cu ifosele tale de stranier, prego, cumo se dice, se zice că ești un moftangiu sadea, un coate-goale înfumurat, sclavii europei cu e mic, umflați, scămoșați, încrezuți și rupți de muncă grea, da, da, Epoca Asta de Aur e epoca sclavilor aroganți, cu merțane SH, cu opele SH, cu wolsfagăne SH, încălțați cu te miri ce, cu nasul pe sus, scârbiți de țărișoara lor, niște nimenea cu carduri bancare borțoase de atâtea lovele sclavagiste, looo, să mori de râs și alta nu, parlamentarismul românesc iese pe ștrase și se pupă cu mafioții italiano, cu freza dată pe spate și cu curul pictat cu freza de pictat al pictangiului de două parale care pictează mazetele românești, alea siliconate, vai, vai țara mea, vai, vai, patria mea!