Bolojan: „N-am apucat să mă documentez”
David Bularca, Recorder: Ați insistat în ultimele luni că România trebuie să se țină de parcursul de parcursul său pro-european, mai ales în contextul creșterii extremismului în România. În acest context, cum vedeți faptul că la Oradea a fost interzis un marș al minorităților sexuale și care este poziția dumneavoastră?
Ilie Bolojan: N-am apucat să mă documentez pe tema asta. Am văzut ceva pe tema asta. Nu cunosc condițiile în care comisia, care funcționează pe lângă fiecare primărie care autorizează mitingurile, marșurile, întâlnirile în spațiile publice, a luat această decizie.
Fiecare autoritate locală
Reporterul Recorder i-a adus la cunoștință premierului interimar, fost primar al orașului Oradea, că autoritățile au respins cererea de organizare a Pride-ului pe motive de „încălcare a bunelor moravuri și a normelor de conduită socială”
Ilie Bolojan: Nu am date legate de aceste aspecte, ca să pot face alte comentarii. Fiecare autoritate locală din România are competența legală prin această comisie să stabilească itinerare, locuri, piețe, trasee, condiționări, dar respectând, sigur, prevederile legale.
Bolojan: „Voi începe să mă documentez”
David Bularca, Recorder: Și care este norma europeană care permite Primăriei Oradea să încalce dreptul la întrunire al unor cetățeni? Vă întreb, domnule premier, pentru că doi comisari europeni au atras atenția autorităților locale să permită desfășurarea acestui eveniment. Îmi este greu să cred că la nivelul Guvernului României nu cunoașteți situația.
Ilie Bolojan: Nu am primit nicio scrisoare pe tema asta, dar văzându-vă insistența o să încep să mă documentez, să înțeleg despre ce este vorba și să văd care sunt motivațiile, ca să pot să fac aprecieri. Dar nu pot să fac comentarii despre o speță pe care nu o cunosc, nu ar fi normal, și m-aș lansa în tot felul de comentarii fără acoperire.
Pride-ul de la Oradea, interzis pe motiv că încalcă „bunele moravuri”
Primăria Oradea a interzis pentru al patrulea an consecutiv Marșul Oradea PRIDE, invocând protejarea „bunelor moravuri”, decizie condamnată ferm de asociațiile ACCEPT și ARK ORADEA drept un act de homofobie instituționalizată.
Reprezentanții comunității LGBTQIA+ consideră că patru ani consecutivi de interdicții depășesc sfera unor simple dificultăți administrative și reprezintă un tipar clar de tratament diferențiat cu efect discriminatoriu, încălcând principiile statului de drept.
Iulian Dițiu, președintele Ark Oradea, a declarat că argumentul legat de „bunele moravuri” confirmă o homofobie instituționalizată și o discriminare directă față de minoritățile sexuale, dar și față de susținătorii democrației care își doresc să participe la manifestație.
Situația de la Oradea, în atenția forurilor internaționale
Situația de la Oradea a atras atenția forurilor internaționale și a stârnit un val de solidaritate la nivel global, peste 150 de organizații din 30 de țări cerând respectarea dreptului la întrunire pașnică.
Comisarul pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei și-a exprimat îngrijorarea oficială, în timp ce mai mulți membri ai Parlamentului European au cerut autorităților române să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. De asemenea, Comisia Europeană monitorizează evoluția situației.
Oradea Pride, în presa internațională
Scandalul legat de respingerea repetată a marșului Pride la Oradea a ajuns și în cunoscuta publicație britanică The Guardian, care a dedicat un amplu material situației din vestul țării. Aceștia au subliniat decizia autorităților locale de a bloca evenimentul pentru al patrulea an consecutiv. Jurnaliștii străini citează pe larg frustrarea organizatorilor și analizează obstacolele birocratice invocate de primărie.
Articolul din The Guardian atrage atenția încă din deschidere asupra gravității situației, notând clar că „Oradea este singurul oraș major din UE unde autoritățile locale au blocat în mod repetat planurile pentru Pride”.
Jurnaliștii britanici expun parcursul birocratic absurd, subliniind că, pentru marșul din acest an, organizatorii au propus peste 100 de trasee posibile, toate fiind respinse sub pretextul suprapunerii cu alte evenimente sau cu lucrări de infrastructură publică.