Interesele naționale bat sancțiunile UE împotriva Rusiei

Pe 15 iulie, ambasadorii statelor ar fi trebuit să cadă de acord asupra celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei. Nu au reușit. La acel moment, Grecia a cerut revizuirea sancțiunilor privind gazul natural lichefiat din Rusia. Sancțiunea respectivă prevedea interzicerea ”achiziției, importului sau transferului, direct sau indirect” de GNL ”care provine din Rusia sau este exportat din Rusia”.

Grecia își apără armatorii

Armatorii greci dețin cea mai mare flotă comerciala din lume. Au un regim fiscal aparte, care nu le impozitează profiturile, ci tonajul. Este un sistem foarte criticat la momentul crizei datoriilor, în 2010. În centru disputei, scrie Euronews, se află compania elenă Dynagas. Este specializată în transportul GNL. Este deținută de miliardarul George Prokopiou, care a fost implicat și în altă controversă. În primele zile ale războiului din Golf, la începutul lunii martie, traficul prin strâmtoarea Hormuz a încetat. Mai puțin însă pentru navele lui Prokopiou – cel puțin cinci nave Dynagas au trecut prin Strâmtoarea Hormuz.

În ce privește sancțiunile, compania arată că Europa își trage un glonț în picior. Interzicerea totala a gazelor din Rusia va însemna reducerea capacității maritime a Europei, a expertizei în navigarea în Oceanul Arctic și a influenței strategice, arată compania elena. ”Chiar este o dilemă. Mă bucur că nu sunt în pielea premierului din Grecia”, a spus un diplomat european. Un alt diplomat a declarat însă că solicitarea Greciei este ”nerușinată”.

Germania și Portugalia își apără industria alimentară

Lucrurile nu se opresc aici. Germania și Portugalia au anunțat că se opun interzicerii importului de pește din Rusia, în special cod. Peștele din Rusia este foarte folosit în industria alimentară din aceste țări. În cele din urmă, sancțiunea cu pricina a fost îndulcită atât de mult, încât UE a renunțat cu totul la ea.

Franța și Italia își apără turismul afectat de interzicerea vizelor pentru ruși

Apoi au urmat solicitările Franței și Italiei. Proiectul inițial de sancțiuni prevedea interzicerea vizelor UE pentru soldații și veteranii ruși. Acest proiect a fost susținut ferm de Estonia. Franța și Italia sunt două mari destinații turistice în Europa și doresc să-și mențină veniturile în acest domeniu. Franța și Italia au pus sub semnul întrebării aplicarea interdicției de vize pentru ruși, având în vedere că Rusia obligă toți bărbații între 18 și 30 de ani să efectueze serviciul militar.

Noua variantă extinde excepțiile. Pe lângă disidenți și dezertori, sunt incluse motive umanitare, interes național sau obligații internaționale. Vizele aprobate ar fi valabile doar în țara emitentă. Domeniul de aplicare al interdicției a fost restrâns. Sunt vizate persoanele care au făcut parte din forțele armate ale Rusiei ori din formațiuni neregulate controlate de Moscova sau care acționează în interesul Rusiei. Măsura s-ar aplica doar celor care au participat direct la luptele din Ucraina după declanșarea invaziei la scară largă de către Rusia, în februarie 2022.

Bulgaria ortodoxă se teme de sancționarea patriarhului Kirill

Au urmat obiecțiile Bulgariei. Ministrul de Externe al Bulgariei, Velislava Petrova-Chamova, a declarat pentru Euronews că sancțiunile UE împotriva Rusiei trebuie să aibă efecte financiare reale, nu să fie doar gesturi simbolice. Sofia a cerut eliminarea Patriarhului Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, din al 21-lea pachet de sancțiuni, pentru a evita alimentarea euroscepticismului.

”Când ai sancțiuni care sunt pur simbolice, fără consecințe economice asupra Rusiei, riști ca într-o țară est-ortodoxă precum Bulgaria să creezi un mediu favorabil retoricii anti-europene”, a spus ministrul. ”De aceea nu am susținut această măsură și suntem bucuroși că, în cele din urmă, numele a fost eliminat”.

Austria vrea să recupereze banii pierduți de Raiffeisen în Rusia

Și Austria a avut de obiectat în privința ultimului pachet de sancțiuni. Potrivit Politico, Viena a condiționat votul pentru sancțiuni de un acord prin care banca austriacă Raiffeisen ar fi despăgubită pentru exproprierea ilegală a operațiunilor sale din Rusia, evaluate la 2,44 miliarde de euro. Planul prevede confiscarea și vânzarea unor active rusești înghețate în Austria, în valoare de 2,1 miliarde de euro, legate de o companie deținută de oligarhul rus Oleg Deripaska. O parte din fonduri ar urma să fie direcționată către reconstrucția Ucrainei, iar Viena speră că măsura va descuraja viitoare confiscări rusești ale companiilor europene.

Sancțiunile dezvăluie fisurile din unitatea europeană

Aceste condiții puse de unele state membre scad nu numai eficiența sancțiunilor impuse Rusiei, ci și unitatea membrilor UE. Sunt companii care s-au retras din Rusia încă de la începutul războiului, în cursul anului 2022. Au pierdut miliarde, iar afacerile lor au umplut apoi buzunarele oligarhilor ruși care le-au preluat. Există însă companii europene care au continuat afacerile in Rusia, iar guvernele statelor din care provin condiționează acum adoptarea sancțiunilor de continuarea acestor afaceri.

Pe de altă parte, dificultățile generate de acest ultim pachet de sancțiuni lasă să se întrevadă că ruperea relațiilor economice dintre Europa si Rusia este extrem de dificilă, în special la nivel energetic. Plafonarea prețului petrolului din Rusia ilustrează această situație. Propunerea inițială a Comisiei Europene a fost plafonarea la 44 de dolari barilul, vreme de șase luni. Statele membre nu au căzut de acord. Pe fondul creșterii generale a prețului petrolului, în urma războiului din Golf, plafonul impus petrolului din Rusia urma să sară la 60 de dolari barilul. Statele UE au reușit doar o prelungire cu șapte zile a plafonării șa 44 de dolari, până pe 23 iulie. Este ziua în care se va încerca din nou definitivarea ultimului pachet de sancțiuni.