Invitaţie în lumea Thaliei în acest weekend

Conferinţele TNB: Alexandru Andrieş

AUTOPORTRET

„M-am născut în Braşov pe vremea când oraşul se numea Stalin, iar data exactă, în caz că vă interesează, este 13 octombrie 1954. Bineînţeles că dacă aţi fi vorbit acum 30 de ani cu oricine mă cunoştea, inclusiv mama, tata, sora, bunica, bunicul, mătuşa, tanti Lica, unchiul Mitică, străbunica şi prietenele ei din vecini, n-aţi fi putut bănui că aveam să devin o persoană cunoscută, cineva bun să dea interviuri, să apară la televizor (rar, aşa-i, dar totuşi!), să-şi dea cu părerea de una, de alta. Aţi fi aflat în schimb că sunt mofturos, că le mănânc sufletul cu încăpăţânarea mea absolut inexplicabilă, că doar cu cleştele scoţi vorbele din gura mea, şi doar noaptea las din mână creionul ăla nenorocit cu care-am zmângălit oricum tot ce se putea zmângăli prin casă, ba chiar şi prin vecini… Ce bine că acum 30 de ani nu se interesa nimeni de mine, nu-i aşa ? Ştiu, o să vreţi acum să ştiţi cum s-a întâmplat, cum se întâmplă în continuare, cine m-a ajutat, cât m-a costat, de ce aşa, de ce nu altfel, dacă chiar nu am telefon sau… Dacă vă place, e-n regulă. Dacă nu vă place … ştiu şi eu ? Încercaţi şi mâine, cine ştie…” (Alexandru Andrieş)

Prietenii îi spun „Alexe”.

Braşovean trup şi suflet, născut pe 13 octombrie 1954 (Balanţă, deci).

Studiile şi le-a făcut acolo unde a şi rămas – Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” (absolvit în 1980).

Membru în Uniunea Arhitecţilor din România (din 1980), în Uniunea Scriitorilor din România (din 1994), în D.D.A. / Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (din 1994), Asociaţia Ziariştilor din România şi în alte comitete şi comiţii.

Conferenţiar Doctor la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”.

Debut: solistic în 1974 – Club A, scenic în 1979 – Festivalul de jazz&rock Braşov, cu trupa Basorelief şi abia în 1984 discografic la Electrecord (Interioare).

Are la activ peste 3.100 concerte.

De-a lungul lungii sale liste de albume s-a jucat cu: vocea, chitara, pianul, muzicuţa, percuţiile electronice etc.

Desenează mult.

Sâsâit într-un mod şarmant.

Recunoscător lui Florian Lungu, din cauza căruia a început totul…

„Last but not least”, un muzician şi textier deosebit, cu armonii complexe şi versuri inteligente.

Andrieş a înregistrat extrem de multe piese, dar are mult mai multe inedite. Pe site-ul său le-a strâns alfabetic pe toate cele apărute pe discurile lui, pe cele la care a scris doar versurile, dar şi pe cele care nu-i aparţin, dar pe care le-a cântat (de exemplu, cele două de pe „Din darul magilor”, în memoria lui Vali Sterian). În plus, textele unor piese care nu au apărut niciodată pe disc (din „Aşteptând-o pe Maria”, din concert, emisiuni…). Un total imens.

Duminică 9 noiembrie, de la ora 11.00, la Sala Mică.

Pe scenele de la TNB vă aşteaptă şi…

Bârfe, zvonuri şi minciuni

Cecilia Bârbora şi Monica Davidescu în Bârfe, zvonuri şi minciuni

O întâmplare bizară se petrece în casa viceprimarului New York-ului, chiar la aniversarea căsătoriei. Crimă? Tentativă de sinucidere? Sau şi una, şi cealaltă? Misterul trebuie elucidat pe loc de către invitaţii la petrecere, orice scurgere de informaţie le-ar pune în pericol cariera.

Suntem martorii unei situaţii atât de grave încât suspansul se amplifică, spaima devine comică, umorul erupe.

Cu o acţiune construită în stilul filmelor poliţiste, dar în ritm de comedie, piesa lui Neil Simon, celebrul scenarist şi dramaturg american, pare desprinsă din realitatea imediată. Dacă vă sună cunoscută ştirea că „un personaj” a încercat să se sinucidă, iar glonţul doar i-a atins urechea, este o simplă coincidenţă… Orice asemănare cu personaje din viaţa reală este pur întâmplătoare.

Regia: Ion Caramitru. Decor: Cătălin Ionescu Arbore. Costume: Liliana Cenean. Ilustraţie muzicală: Ion Caramitru.

Chris Gorman: Monica Davidescu.

Ken Gorman: Marius Bodochi.

Claire Ganz: Cecilia Bârbora.

Lenny Ganz: Silviu Biriş.

Cookie Cusack: Rodica Ionescu.

Ernie Cusack: Armand Calotă.

Cassie Cooper: Oana Ioachim, Florentina Ţilea.

Glenn Cooper: Gavril Pătru.

Ofiţerul Pudney: Victoria Dicu.

Ofiţerul Welch: Dorin Andone.

„Toate personajele prezente sunt descrise ca fiind principale. Fiecare cuplu este bine conturat, având o structură aparte, dar împreună formează omogenitatea grupului. Părerile, bârfele, minciunile şi desigur zvonurile nu sunt decât nişte elemente ce le sudează relaţiile. (…) trebuie de remarcat faptul că actorii, dirijaţi de regizor, joacă cu un temperament nebun, ţin «în mâini» textul, de altfel deloc uşor. E un spectacol «de echipă», cu interpreţi de acelaşi calibru, care se completează excepţional în scenă. E omogen, ca şi piesa lui Neil Simon, fără să iasă în evidenţă regia, jocul unui actor, scenografia. Da, s-a văzut echipa, s-a văzut efortul comun, cel de a-l face pe spectator să se simtă relaxat, urmărind o «petrecere» la care ajung nu numai zvonuri, ci şi bârfe, şi minciuni… Ca pe la noi!”

Anonimul veneţian

Ilinca Goia şi Ioan Andrei Ionescu în Anonimul veneţian

Este o scurtă şi ultimă întâlnire între doi oameni care au cunoscut, de tineri, marea dragoste unul în braţele celuilalt şi pe care viaţa, cu meandrele ei imprevizibile, i-a separat. Se regăsesc pentru o zi. O trăiesc cu intensitatea unei vieţi întregi. Două firi pătimaşe, imprevizibile, prinse într-o iubire ca-n filme şi un final mai presus de o… moarte la Veneţia; pe ei nimic nu-i poate despărţi, dincolo de toate despărţirile…

Ea: Ilinca Goia.

El: Ioan Andrei Ionescu.

„De multă vreme nu am mai urmărit o felie de teatru-teatru fără prea multe izmeneli-viziuni regizorale, care vor să rupă gura târgului şi nu reuşesc, deseori, decât să submineze substanţa textului dramaturgic. De multă vreme nu am mai văzut o interpretare bazată pe naturaleţe şi firesc, fără alte ingrediente, deja un loc comun, care să forţeze spectacolul şi viziunea spectatorilor. De multă vreme nu am mai fost atras de forţa dramatică a unei felii de viaţă care să capete contur scenic cu atâta pregnanţă, fără să fie deformată de sulemeneli regizorale şi fandacsii şi stridenţe interpretative”, scria Bedros Horasangian.

Un spectacol după Anonimo veneziano de Giuseppe Berto.

Coordonator: Ion Caramitru.

Asistent coordonator: Patricia Katona.

Scenografie: Florilena Popescu Fărcăşanu.

Ilustraţie muzicală: Vasile Manta.

Îl puteţi viziona în 8 noiembrie (Sala Atelier), la ora 20.00.

Nebun din dragoste

Diana Cavallioti şi Gavril Pătru în Nebun din dragoste

O piesă a unuia dintre cei mai cunoscuţi dramaturgi contemporani, Sam Shepard, un artist revoltat şi nonconformist, celebru nu numai în lumea teatrului, dar şi în industria de film de la Hollywood.

„O poveste despre iubiri vinovate şi secrete tragice de familie, despre trecutul care se transformă într-un demon ce naşte în protagonişti un puternic conflict interior care devine sursă a violenţei si iraţionalităţii pasiunilor şi acţiunilor lor. Un spectacol provocator despre dragoste şi demonii ei, dar şi despre diferenţa uneori periculoasă, alteori salvatoare dintre realitatea individuală, subiectivă şi realitatea brută a faptului întâmplat”.

„…un spectacol de actori, bine mişcat şi plasat cu inspiraţie în punctele-cheie ale dramei, configurând emoţionalul din aspecte de atmosferă americană a vieţii, cu violenţe, empatii şi atitudini.

(…) Nebun din dragoste de Sam Shepard, de la Naţionalul bucureştean, este un spectacol pentru vârstele majore, oferind publicului o seară de neuitat, iar celui din provincie îi poate motiva o călătorie până la Bucureşti, spre a-l viziona”.

Regia: Claudiu Goga.

Decor: Ştefan Caragiu.

Costume: Liliana Cenean.

Muzica: Valentin Luca.

Asistent Scenografie: Iulia Popescu.

Eddie: Gavril Pătru.

May: Diana Cavallioti.

Bătrânul: Mihai Călin.

Martin: Ioan Andrei Ionescu.

În 9 noiembrie (Sala Atelier), la ora 20.00.

Festivalul de Teatru Independent continuă

Între spectacolele pe care vă sugerăm să le vizionaţi se află:

Valsul Hazardului, la Teatrul Coquette

Valsul hazardului

Regie: Ingrid Bonţa.

Cu: Ruxandra Bălaşu, Mihai Căpăţînă.

O femeie face un accident cu maşina şi ajunge să răspundă în faţa unui înger, care-i punctează fiecare răspuns. Jocul dintre ei ia însă o turnură neaşteptată. Spectacolul Valsul Hazardului este o tragicomedie construită pe o structură suprarealistă. Totul e un joc condus de un înger total atipic, iar miza se schimbă şi creşte din ce în ce mai mult.

Sâmbătă, 8 noiembrie, la ora 19.00.

Dumnezeul de a doua zi la Teatrul Mignon

Dumnezeul de a doua zi

Regie: Mihaela Lichiardopol.

Cu: Bogdan Spiridon, Alina Chelba.

O poveste emoţionantă cu accente comice, dramatism, sensibilitate şi dragoste.

„Dacă Mimi Brănescu m-ar provoca să dau un al doilea titlu acestei piese aş spune fără îndoială «Romeo şi Julieta XXI». Doi tineri care se îndrăgostesc iremediabil, în câteva ore, pe fundalul «balului» oferit de străzile Bucureştiului, care se iubesc tulburător şi sunt fericiţi într-o garsonieră de 40 m pătraţi şi cărora părinţii imaturi reuşesc să le facă viaţa un coşmar. Totul este brodat pe umorul de calitate inconfundabil al lui Mimi Brănescu. şi ca să închei tot cu o provocare, şi anume cu cea pe care am simţit că mi-o lansează mie, ca regizor, autorul: aceea de a materializa emoţiile ascunse sub ironie, râs şi chiar situaţii groteşti uneori. Dumnezeu de a doua zi este un spectacol emoţionant în primul rând”, comenta regizoarea.

Sâmbătă, la ora 19.30.

La ţigănci, la Unteatru

La ţigănci

Regie: Andrei şi Andreea Grosu.

Cu: Richard Bovnoczki, Liviu Pintileasa, Mihaela Trofimov, Corina Moise, Florina Gleznea, Cristina Casian, Bogdan Cotleţ.

La ţiganci – textul care vorbeşte cel mai clar şi în acelaşi timp cel mai ascuns despre vis. Sau nu. Frumuseţea luptei pe care o duci cu un text care are la bază o nuvelă fantastică e că indiferent de cine câştigă, rezultatul este uluitor: un spectacol în care recreem o lume neînţeleasă pe care încercăm să o decriptăm prin bucatele de limbaj recognoscibil.

Sâmbătă, la ora 21.00.

Dragoste şi căpşuni, la Godot Cafe-Teatru

Dragoste şi căpşuni

Regie: Marius Galea.

Cu: Ana Odagiu, Alex Zob.

Dragoste şi Căpşuni explorează diferite teme, printre care şi inutilitatea legăturilor care se bazează pe sex, dorinţă şi pe versatilitatea comportamentului uman, care ne arată cine suntem de fapt şi cum ne modificăm în funcţie de persoana cu care intrăm în contact sau de momentul în care ne aflăm. Textul are o putere erotică mare, fără a fi indecent şi are capacitatea de a te pune pe gânduri. Este o comedie interpretată de doi tineri şi talentaţi actori, care au norocul de a da viaţă mai multor personaje.

Sâmbătă la ora 21.30.

Mălăieş în Călcăieş, la Godot Cafe-Teatru

Regie colectivă.

Cu: Ada Lupu, Loredana Cosovanu, Ioana Corban, Daniel Chirilă, Cocos George, Alex Iuraşcu, Enache Tiberiu.

Nu-i aşa ca ţi-e dor de copilărie, de joacă şi de poveste? Vino la Mălăieş în Călcăieş, un spectacol de teatru marca Frilensar, un spectacol ce-şi propune să readucă în prim-plan tradiţiile şi obiceiurile ca factor esenţial în recăpătarea identităţii naţionale. Sună măreţ, dar de fapt e o joacă de copii mari pe un scenariu din Capra cu trei iezi, o joacă plină de umor şi voie bună.

Duminică, la ora 16.00

Dumnezeu iubeşte, la Teatrul de Artă Bucureşti

Dumnezeu iubeşte

Piesa semnată de Zlata Demina abordează condiţia femeii şi rolul ei de mamă. Patru femei însărcinate sunt internate într-o rezervă a unui spital aşteptând să nască – patru destine care se intersectează într-un punct din timp şi din spaţiu, urmând ca mai apoi să-şi reia traiectoriile separat, fiecare mai bogată cu o viaţă. Toate, afară de una…

Şase actori construiesc o poveste în care nu se poate să nu te regăseşti, pentru că, până la urmă, cu toţii suntem fii unor mame şi, indiferent ce facem, pe toţi ne iubeşte Dumnezeu.

Regie: Tomi Cristin.

Cu: Amalia Ciolan, Tamara Roman, Teodora Calagiu Garofil, Ana Maria Carablais, Darius Daradici Liviu Cheloiu, Magda Catone.

Duminică, la ora 16.15.

BOX F.M., la Godot Cafe-Teatru

Regie: Radu Iacoban.

One-man show cu Cătălin Babliuc. Voci: Ana Ularu, Conrad Mericoffer, Andrei Runcanu, Sorin Dobrin.

„Nu vă zic să vă treziţi că vi s-a mai spus şi tot degeaba. Suntem mahmuri din născare.”

David (Cătălin Babliuc) e un DJ de radio neconvenţional. Un prieten al umorului, un inamic al prostiei şi un degustator rafinat de muzică bună.

Duminică, la ora 19.00.

Cockosi, la Teatrul Act

Cockosi

Regie: Horia Suru.

Cu: Rareş Florin Stoica, Fulvia Folosea, Vlad Nemeş, Ionel Mihailescu.

Dramaturgul Mike Bartlett propune un spectacol despre relatiile umane. Se iubesc de şapte ani. Locuiesc împreună. Când, la un moment dat, între cei doi bărbaţi intervine o femeie. Ea luptă să-l câştige pe John. El luptă să-l păstreze pe John. Tensiunea situaţiei declanşează în băiatul râvnit de amândoi o criză de identitate în toată regula. Cine va câştiga? În momentul în care o hotărâre începe să prindă contur şi noi respirăm uşuraţi că John tocmai a ales, intervine elementul surpriză.

Duminică, la ora 10.00.

Iar la ora 21.30 nu pierdeţi Gala de închidere – FNTi, la Teatrul de pe Lipscani.

Clasic e fantastic – Copilăria lui Bach

Copilăria lui Bach

Johann Sebastian Bach a fost cel de al 8-lea copil al lui Johann Ambrosius şi al soţiei lui, Elisabeth. El s-a născut în anul 1785 în orăşelul german Eisenach şi, din clipa în care a deschis ochii, a fost în permanent contact cu muzica. De nouă generaţii familia Bach se lăuda numai cu muzicieni de excepţie. Tatăl lui era un foarte preţuit muzician şi profesor, renumit pentru seriozitatea şi severitatea lui. Crescuse şi formase mulţi muzicieni buni. Copiii lui respirau muzica aşa cum respirau aerul. Sebastian se pare că nici nu a avut nevoie de lecţii de muzică, a învăţat singur, s-a dezvoltat singur, uimindu-i pe toţi cu talentul lui. A învăţat întâi să cânte la vioară şi la violă. Apoi a descoperit orga! Dragostea copilului pentru acest instrument era pe zi ce trecea tot mai mare. Câte se puteau face cu orga. Dacă trăgeai registrul potrivit suna ca un ciripit de păsărele sau ca un flaut, sau ca o voce umană, sau ca o trompetă, ca un oboi, ca un fagot… Băiatul de 8 ani era fascinat. Îşi va găsi în muzică alinarea atunci când, la 9 ani, rămâne orfan de mamă. Deseori stătea de vorbă cu bunii lui prieteni, Sică, Rică şi cu Lola, povestindu-le câte lucruri fantastice se pot face cu sunetele şi cât de minunată poate deveni viaţa atunci când ţi-o dedici muzicii.

Construcţie păpuşi: Aurelia Olteanu. Regia: Monica Ciută. Scenariul: Emanuel Ciocu. Scenografia: Sânziana Tarţă.

Consultant de specialitate: Cristina Sârbu.

Cu: Valeria Cristia, Filip Ristovski, Sânziana Tarţă, Irina Sârbu, Monica Ciută, Alexandru Unguru, Monica Buştean (vioară), Raluca Ouatu (pian).

Prima reprezentaţie: duminică, 9 noiembrie, ora 18.00, Sala Studio a Teatrului Odeon.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.